Felicitarea a fost transmisa prin doamna consilier Simona David purtatorul de cuvant al Ministrului de Justitie.

Ministrul de Justitie a apreciat plangerea penala formulata de catre Baroul Bacau, prin decan Botomei Vasile.

Ministrul de Justitie Catalin Predoiu, prin consilierul sau, purtatorul de cuvant Simona David, a solicitat avocatului Botomei Vasile sa transmita Ministerului, propunerile de lege ferenda, formulate in teza de doctorat, privind raspunderea administrativa a magistratilor.

Ministerul de Justitie va initia procedura de modificare si completare a Legii 168/1999 cu privire la conflictele de munca, prin care articolul 63 din legea 168/1999 se va completa dupa cum urmeaza:

Articolul 63 din Legea 168/1999 este urmatorul:

(1) ”Nu pot declara greva: procurorii, judecatorii, personalul Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne si al unitatilor din subordinea acestor ministere, personalul Serviciului Roman de Informatii, al Serviciului de Informatii Externe, al Serviciului de Telecomunicatii Speciale, personalul militar incadrat in Ministerul Justitiei, precum si cel din unitatile din subordinea acestuia. “

Completarile la art. 63 din Legea 168/1999, propuse de doctorand Botomei Vasile sunt urmatorele:

(2) Procurorii si/sau judecatorii care intra in greva, dupa caz, care refuza participarea la sedintele de judecata la care sunt planificati, se considera exclusi din magistratura, fara alte formalitati de constatare prin comisiile de disciplina ale magistratilor sau prin hotarari;

(3) Magistratii nu au dreptul de a formula actiuni judecatoresti, in ceea ce priveste stabilirea veniturilor salariale, a sporurilor de serviciu pentru functiile detinute, sub sanctiunea inadmisibilitatii actiunilor furmulate in acest sens, si a excluderii din magistratura;

(4) Decretele de incetare a calitatii de magistrat, se emit de catre Presedintele Romaniei, la propunerea Ministrului de Justitie in termen de 10 zile de la data de initiere a formei de protest de catre magistrati;

(5) In conditiile in care toti judecatorii de la nivel national participa la greva, protestul se considera vot de blam impotriva Guvernului, cu consecinta emiterii decretului de catre Presedintele Romaniei, in termen de 10 zile de la initierea protestului, de destituire din functie, a primului-ministru si al ministrilor din cabinet;

(6) Cu aceeasi data de emitere a decretului de destituire a Guvernului, privind incetarea mandatului de Prim-Ministru si a Ministrilor din Guvern, Presedintele Romaniei, desemneaza un  candidat pentru functia de Prim-Ministru si numeste Guvernul pe baza votului de incredere acordat de Parlament, in conditii art. 85 din Constitutia Romaniei;

Propuneri de lege ferenda sunt formulate de catre avocat doctorand  Botomei Vasile in teza de doctorat denumita  ”Raspunderea Administrativa”  Aspecte practico-stiintifice in drept comparat.  Republica Moldova - Romania.

Articol publicat pe pe site-ul www.baroulbacau.ro la departamentul “Articole publicate de avocati in reviste de specialitate” si pe site-ul  www.botomeivasile.ro, in sectiunea “Propuneri de lege ferenda”.

Propunerile de lege ferenda, cu privire la imbunatatirea sistemului legislativ, din categoria “Raspunderea administrativa a magistratilor” au fost trasmise la Ministerului de Justitie in data de 17.07.2009, orele 15.00, fiind preluate de consilierul Ministrului de Justitie, purtator de cuvant Simona David.

Materialul a fost comunicat prin inregistrare pe www.just.ro.

Semneaza,

Av. drd. Botomei Vasile

CITIŢI ŞI:

Propunerile de lege ferenda coincid cu evenimentul national prin care, Ministrul Finantelor Publice, Gheorghe Pogea, a fost amendat de judecatori pentru ca nu le-a platit sporul de 50%.

Pogea, amendat de magistraţi

Magistraţii au făcut plângere penală împotriva lui Predoiu

Ziua în care justiţia română nu a mai existat

Posturi si:

1. Avocatul Botomei a scos magistratii din greva
2. Proiecte de propuneri pentru reforma in justitie!
3. Proiecte de propuneri pentru reforma in justitie!

Propuneri de lege ferenda in vederea imbunatatirii sistemului legislativ de raspundere administrativa in exercitarea apararii calificate a petitionarilor, in fata organelor de control administrativ.

Botomei Vasile, doctorand in drept

Recenzent: Sergiu Cobaneanu, doctor in drept,
profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova

„Profesia de avocat a fost atestata pentru prima data in Principatele Romane, in anul 1864, ca urmare a promulgarii, de catre domnitorul Alexandru Ioan Cuza, a “Legii pentru constituirea Corpului de advocati”.
De-a lungul timpului, profesia de avocat si-a pastrat scopul pentru care a fost infiintata, reprezentand calea catre adevar, un filtru intre indoiala si certitudine, intre aparenta si chintesenta.
Propunerile abordate de care doctorand, sunt rezultatul unei comparatii intre normele de reglementare a profesiei de avocat din Republica Moldova si Romania, care merita analizate si abordate la nivel stiintific.
Scopul este de imbunatatire si perfectionare continua a institutiei aparatorului, prin eliminarea unor blocaje de acces in exercitarea profesiei, corect constatate de Curtea Constitutionala din Republica Moldova, care printr-o analiza profunda, a constatat ca este neconstitutionala prevederea de limitare a dreptului de exercitare a unei profesii liberale de catre o organizatie de drept privat.”

Propun liberalizarea profesiei de avocat prin infiintarea de cabinete individuale in regim de societate comerciala cu raspundere limitata, in forma reglementata in Romania de Legea 31/90 modificata si completata, a societatilor comerciale, care sa urmeze procedura de acreditare pe fiecare ramura de drept, printr-o examinare organizata de Ministerul de Justitie.
Registrele de comert sa fie abilitate sa aprobe infiintarea de societati comerciale cu obiect de activitate de servicii juridice.
Societatile comerciale cu profil de activitate servicii juridice, sa poate fi infiintate de catre licentiatii in drept, fara restrictiile care sunt prevazute in prezent.
Pe aceasta cale va disparea inechitatea dintre juristi, discriminarea dintre profesia de avocat si profesia de consilier juridic, mijloc prin care se va realiza o adevarata liberalizare a profesiei de avocat, care se considera libera si independenta, cu organizare, functionare si conducere autonome.
Liberalizarea efectiva a profesiei, prin liberalizarea dreptului de infiintare de societati comerciale cu activitati juridice, se subscrie in art.41, pct.(1) din Constitutia Romaniei, care prevede:
„(1) Dreptul la munca nu poate fi ingradit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupatiei, precum si a locului de munca este libera.”
Monopolizarea profesiei de avocat in organizatii profesionale de drept privat, sub forma de barou, creeaza obligativitatea si restrictia in acelasi timp, pentru persoanele cu studii juridice, sa se asocieze la aceste organizatii, in conditiile de nerespectare a dreptului de asociere, reglementat de art.40, pct.1 din Constitutia Romaniei, care prevede:
„Cetatenii se pot asocia liber, in partide politice, in sindicate, in patronate si in alte forme de asociere.”
Nu este indeplinita insa conditia de independenta, cat timp barourile de avocati functioneaza in regim de casta, si nu exista un cadru concurential intre barouri, atat ca forma de organizare la nivel national cat si la nivel administrativ teritorial.

Apreciez ca regimul de functionare al unei societati comerciale cu activitati juridice, se incadreaza in regimul de functionare reglementat de Legea societatilor comerciale pentru toate celelalte domenii de activitate.

Avocatura este o activitate juridica de drept privat.
Avocatura nu se incadreaza in activitatile de drept public, deoarece in Romania avocatii nu sunt numiti de o institutie de drept public, iar in ceea ce ii priveste pe avocatii din Republica Moldova, sistemul de organizare a acestora este tot in organizatii de drept privat, chiar daca decizia de inregistrare se elibereaza de Ministrul de Justitie.
Avocatii exercita o profesie liberala bazata pe relatia contractuala dintre client si avocat.
Prin modificarile succesive ale legii 51/1995, in Romania s-a dorit sa se realizeze un echilibru intre profesia de avocat si profesia de magistrat, in sensul de a impune magistratilor care doresc sa devina avocati, sa sustina examene pentru intrarea in profesie.
Motivatia de fapt care a stat la baza acestor modificari, cuprinse in OUG 159/2008, prin modificarea art.16, care prevedea posibilitatea magistratilor, notarilor si consilierilor juridici, cu vechime de peste 10 ani in functii juridice, sa intre in barou cu scutire de examen, a fost de a determina Consiliul Superior al Magistraturii sa mentina prevederile anterioare anului 2008, potrivit carora, prin egalitate de tratament, in conditiile unei vechimi de 10 ani in functii juridice, exista posibilitatea ca avocatii sa fie admisi in magistratura cu scutire de examen.
Consider ca modificarea normelor de reglementare de admitere in profesia de avocat, prin restrictionarea accesului in profesie a categoriilor de magistrati si a consilierilor juridici, cu vechime de peste 10 ani, nu ar trebui sa atraga dupa sine modificarea regulamentului de admitere in magistratura, deoarece barourile ca organizatie de drept privat, nu se ridica la competenta de examinare a magistratilor.
In prezent, barourile de avocati controleaza independenta avocatilor, prin organele de conducere, prin comisiile de disciplina, prin taxele discretionare impuse pentru avocati, si prin regimul de control din cadrul aceluiasi organism,
Astfel, in functie de “independenta” cu care lucreaza avocatul, in functie de relatia pe care o are cu organele de conducere si de control ale baroului, i se acorda licenta de activitate.
In privinta oficiilor care se fac in categoria apararii din oficiu asigurate de barouri, apreciez ca aceste servicii trebuie scoase la licitatie publica, la care sa poata participa prin oferta de preturi, S.R.L.-urile infiintate de juristi prin Registrul Comertului, in conditiile unei acreditari primite din partea Ministerului de Justitie.
Astfel se va respecta apararea din oficiu, si vor disparea situatiile in care avocatii trateaza cu superficialitate dosarele in care sunt desemnati ca aparatori din oficiu.
Practica de a se lasa solutia la aprecierea instantei pe care o folosesc unii dintre avocati in fata instantelor judecatoresti, in timp ce sunt desemnati in calitate de avocati din oficiu si platiti din bugetul Ministerului de Justitie, va fi eliminata prin crearea acestui sistem concurential, prin incadrarea serviciilor de asistenta juridica, in categoria serviciilor bazate pe cerere si oferta.
Din acest punct de vedere, este de apreciat cadrul legislativ din Republica Moldova prin Legea Nr. 1260-XV din 19-07-2002, in care se prevede facultatea inpricinatului supus anchetei de cercetare penala, de a-si alege liber un aparator din oficiu, din lista avocatilor cu drept de acordare a asistentei din oficiu, urmand ca numirea unui asemenea avocat sa cada in competenta Consiliului Baroului prin avocatul coordonator, doar in conditiile in care inpricinatul nu opteaza liber pentru nici unul din acestia.
Propun ca aceasta prevedere din Legea Nr. 1260-XV din 19-07-2002 a Republicii Moldova sa fie preluata si in Romania prin modificarea si completarea Legii 51/1995 deja modificata si completata de organizare si exercitare a profesiei de avocat, care nu se ridica la nivelul de imbunatatire a sistemului de aparare asigurat prin Baroul de avocati din Republica Moldova.
Referitor la raspunderea administrativa a avocatilor, in calitate de persoane fizice autorizate sa exercite o profesie liberala, in reglementarea dreptului la aparare, se remarca prin analizarea in drept comparat a legii de organizare si exercitare a profesiei de avocat, din Republica Moldova, cu Legea de organizare si exercitare a profesiei de avocat din Romania, un model de urmat de catre Romania, din legislatia de reglementare din Republica Moldova.

Aprecieri fata de reglementarile de raspundere administrativa din Statul Moldovean:
-In Republica Moldova, admiterea in profesia de avocat, se face pe baza unui examen de primire in profesie, care definitiveaza calitatea avocatului de aparator.
Acest examen presupune acumularea unui punctaj de 48 de puncte dintr-un total de 150 de puncte, calculate pentru 3 sesiuni de examen, spre deosebire de conditiile impuse in Romania, potrivit carora candidatul trebuie sa ia nota de minim 7 la fiecare disciplina de examen, sub sanctiunea respingerii la examen, daca la unul dintre examene ia o nota mai mica de 7.
De asemenea, este de apreciat faptul ca termenul dintre examene este de maxim 15 zile, ceea ce asigura candidatului un timp optim de asigurare a refacerii capacitatii intelectuale de dupa fiecare examen, spre deosebire de Romania, in care examenele se dau succesiv, pe o perioada de 5 zile, cate unul in fiecare zi.
Pentru a participa la examenul de admitere in profesie, avocatul trebuie sa faca dovada unui stagiu pe langa un maestru, pe durata unui an de zile, timp in care aspirantul la profesia de avocat, nu are dreptul de a asigura asistenta si reprezentare juridica, in fata organelor de cercetare penala, si nici in fata instantelor penale.
Apreciez ca aceasta masura, prevazuta in codul deontologic al avocatilor din Republica Moldova, este o aplicabilitate eficienta a raspunderii juridice si administrative, pe care si-o asuma atat avocatul stagiar, cat si Baroul de Avocati, in calitate de persoana juridica.
Practic, Statul Moldovean, a rezervat dreptul de asigurare a unei aparari calificate, in fata organelor de cercetare penala si a instantelor penale, in lumina garantiilor prevazute de Constitutia Republicii Moldova, cu raportare la art.6, (1), din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
Astfel, se indeparteaza riscul de incalcare a dreptului garantat la aparare, prin exercitarea asistentei si reprezentarii juridice printr-un aparator, care nu este definitivat in profesia de avocat, si care poate sa nu treaca examenul de definitivare, ceea ce presupune ca apararea nu a fost eficienta in cauza respectiva.
In Romania, admiterea in profesia de avocat se face printr-un examen de admitere in stagiu, si la intervel de 2 ani de zile, prin sustinerea examenului de definitivare in profesia de avocat.
Avocatul stagiar din Romania are dreptul de asistenta si reprezentare, nu numai in fata instantelor civile, administrative si comerciale, cum este prevazut in Republica Moldova, ci si de reprezentare in fata organelor de cercetare penala si a instantelor penale, ca instante de fond.
Astfel, statul roman a creat un set de norme juridice care nu garanteaza asigurarea dreptului garantat la aparare, in conditiile permisibilitatii de reprezentare prin oficii si pe baza de contract, aparararea subiectilor de drept in fata organelor de cercetare penala si a instantelor penale, prin intermediul unor avocati stagiari, mai inainte de definitivarea acestora in profesie.
Ca o apreciere practico-stiintifica in acest domeniu, consider ca in Romania trebuie reformata legea de organizare si exercitare a profesiei de avocat, deoarece aceasta aduce atingere interesului legitim al subiectilor de drept, care sunt pusi in situatia faptului implinit, de a-si asuma o aparare in procesul penal printr-un avocat stagiar, care nu constituie garantarea dreptului la aparare.
In Romania, practica avoocatilor stagiari in fata instantelor penale, este de a raspunde in cadrul procesului penal, prin expresia „ramane la aprecierea instantei”, conditii in care nu putem vorbi de existenta unei aparari calificate.
Mai mult decat atat, pe fondul lipsei de experienta a avocatilor stagiari, beneficiaza celelalte parti din proces, care prin exercitarea unei aparari calificate, prejudiciaza pe subiectul de drept care a beneficiat de apararea unui avocat stagiar.
Examinarea avocatilor stagiari de catre alti avocati din cadrul aceluiasi barou, determina pe avocatii stagiari sa se comporte emotional si cu timiditate in procesele pe care le au in contradictoriu cu ceilalti avocati, cat timp aprecierea la examenul de definitivare este facuta de catre adversarul sau.
Sub acest aspect, trebuie imbunatatita legislatia in Romania, prin preluarea normelor de reglementare din Republica Moldova.
Din aceste cauze, instantele de judecata sunt incarcate cu cauze care in conditiile in care apararea in fata organelor de cercetare penala ar fi fost eficienta, nu s-ar mai fi ajuns la cheltuielile pe care le face statul cu procesele penale, soldate cu achitarea subiectilor de drept trimisi in judecata.
Aceasta, in consideratia in care instantele de control judiciar, nu intotdeauna verifica legalitatea probelor administrate in fata organelor de cercetare penala si a instantelor de fond, rezumandu-se la aprecierea sumara a hotararilor pronuntate la instantele de fond, cea cce atrage consecinta raspunderii administrative a statului roman, in cadrul proceselor care se judeca in fata instantelor internationale.
Din acest motiv, statul roman suporta din buget cheltuielile de judecata si despagubirile civile acordate de instantele internationale.
Se observa in acest sens, ca desi Republica Moldova este un stat in curs de aderare, are in acest domeniu reglementari mai eficiente decat Romania, care este membra a Uniunii Europene.
Eficienta este data inclusiv de componenta Comisiei de licentiere a profesiei de avocat, in care se face examinarea candidatilor inscrisi, sub aspectul calitatii serviciului de examinare dinmembrii care compun comisia.
In Republica Moldova, comisia de examinare se constituie prin ordinul Ministrului Justitiei pe un termen de 4 ani, si este formata din 11 membri, astfel:
- 6 membrii desemnati alesi de Congres;
- 2 reprezentanti ai organelor de drept;
- 1 lector universitar in materie de drept ales de senat;
- 2 reprezentanti ai Ministerului de Justitie;
Spre comparatie in Romania aceste comisii sunt desemnate numai de catre Consiliul Baroului, in care criteriul de calitate nu exista , deoarece selectia in comisie nu se prevede participarea ca mebrii categoriile profesionale din partea organelor de drept, din partea mediului universitar, asemenea ca si din partea Minisrului de Justitie.
Daca avocatul stagiar nu ia examenul de definitivat, el este inscris automat pentru urmatoarea sesiune de examen, stabilit la un interval de 6 luni.
Repingerea candidatului la a doua examinare, atrage consecinta excluderii din profesia de avocat.
Din acest punct de vedere legea de organizare si de exercitare a profesiei de avocat din Romania este criticabila sub aspectul celor mentionate, fata de care in lucrarea prezenta apreciez oportunitatea de a face propunerile de lege ferenda mentionate.
In Republica Moldova, exercitarea profesiei de avocat se face pe baza unei licente ce se elibereaza de Ministrul de Justitie.
In Romania, exercitarea profesiei se face pe baza unei decizii emisa de catre Consiliul Baroului.
Este de apreciat in acest sens modelul de licentiere pentru obtinerea dreptului de exercitare a profesiei de avocat, reglementat prin ordin al Ministrului de Justitie din Republica Moldova, in comparatie cu modelul din Romania, prin care dreptul dee exercitare a profesiei se dobandeste printr-o decizie emisa de o organizatie de drept privat.
Astfel, in vederea institutionalizarii acestei activitati profesionale in Romania, si de asimilare a profesiei de avocat in categoria profesiei de magistrat, consider ca numai dupa ce se va prelua modelul de licentiere din Republica Moldova, se va putea realiza trecerea fara examen din avocatura in magistratura, pe baza experientei profesionale acumulata intr-o perioada de 10 de execitare a profesiei de avocat.

Consider ca Romania ar trebui sa preia din legislatia Republicii Moldova, reglementari in domeniul admiterii in profesia de avocat, crearea facultatii pentru invinuit sau inculpat de a-si alege liber un avocat din oficiu din randul avocatilor inscrisi pe lista, precum si prevederea de a fi luati in evidenta spre emitere de decizii de primire in profesie, de catre Ministerul de Justitie.
In ceea ce privesc societatile cu raspundere limitata, cu profil de activitate juridica, infiintate de licentiati in drept, fara apartenenta la structurile profesionale de tip barou, consider ca membrii acestora trebuie sa beneficieze de egalitate de tratament in recunoasterea profesionala a activitatii, in conditiile promovarii unui examen organziat de Ministerul Justitiei, separat pentru fiecare ramura de drept in parte.

Bibliografie:
1. Legea 31/90 modificata si completata;
2. Constitutia Romaniei;
3. OUG 159/2008;
4. Legea Nr. 1260-XV din 19-07-2002, din Republica Moldova;

Drd.Botomei Vasile 29.06.2009

Posturi si:

1. Propuneri de lege ferenda cu privire la comisiile de disciplina din cadrul institutiilor publice

Prefectul are alegerea de a nu respecta legea partidelor politice 14/2003, de a nu respecta Legea prefectului, daca va dori sa nu respecte actele comunicate la Prefectura Bacau de catre Partidul Democrat-Liberal Organizatia Judeteana Bacau, sau alegerea de a respecta legea si, de a desemna pe directorii deconcrentrate din judetul Bacau repartizati pentru PD-L, pe bza propunerilor facute de catre presedintele PD-L Bacau,  Botomei Vasile.

In prezent conducerii legale ale Partidul Democrat-Liberal Organizatia Judeteana Bacau, i se substituie o persoana pe nume Olaru Nicolae, care nu a fost ales de catre militantii  din Partidul Democrat-Liberal Organizatia Judeteana Bacau.

Daca prefectul nu va respecta nici una din prevederile din Legea 14/2003 care guverneaza regimul de functionare al partidelor politice, domnia sa se va inscrie in randul prefectilor corupti, care nu au patit nimic pana in prezent, dar nici nu au avut nici o pretentie in respectarea demnitatii de prefect.

Prefectul judetului Bacau, Dorian Pocovnicul,  a primit in data de luni, 27 aprilie 2009 prin registratura de la prefectura Bacau, bilantul de raportare contabila pe care la inregistrat, Partidul Democrat-Liberal Organizatia Judeteana Bacau.

Bilantul contabil a fost verificat si inregistrat la urmatoarele institutii:

1. Directia Generala a Finantelor Publice Bacau – Administratia Finantelor Publice Bacau, cu numarul 92/22.04.2009;

2. Curtea de Conturi a Romaniei – Directia de control financiar judetul  Bacau cu numarul 541/24.04.2009;

3. Autoritatea Electorala Permanenta Filiala Nord-Est cu numarul 190/24.04.2009.

Speram ca atitudinea fata de lege a prefectului judetului Bacau sa nu fie preluata din modelul practicat de actualul presedinte al Consiliului Judetean Bacau, Dragos Benea.

Consiliul Judetean Bacau prin reprezentantul sau Benea Dragos, nu a respectat Legea partidelor politice, si nici Legea administratiei publice locale.

Benea Dragos s-a obisnuit sa nu respecte legile, pentru ca asta este o conditie pentru a ajunge in functii importante.

Prefectul prin atributiile pe care le are, are competenta de a verifica legalitatea hotararilor din Consiliul Judetean.

Pe aceasta cale solicitam public ca prefectul  judetului Bacau sa exercite un control de legalitate asupra hotararii de consiu judetean Bacau, prin care a fost respinsa cererea formulata de catre Partidului Democrat-Liberal Organzatia Judeteana Bacau, catre Consiliul Judetean Bacau cu privire la initierea proiectelor de hotarari de incetare a mandatelor de consilieri judeteni pentru consilierii care au pierdut calitatea de membrii in PD-L, dupa cum urmeaza:
Amagdei Robert – Radiat din partid;

Bondor Silvi – Radiat din partid pentru neplata cotizatiei timp de un an;

Mihaila Petrica - Radiat din partid pentru neplata cotizatiei timp de un an;

Ochenatu Eugen - Radiat din partid pentru neplata cotizatiei timp de un an;

Pricopie Gheorge -Radiat din partid pentru neplata cotizatiei timp de un an;

Stan Nadia -Radiat din partid pentru neplata cotizatiei timp de un an;

Sapca Nicu -Radiat din partid pentru neplata cotizatiei timp de un an;

Burca Eugen -Radiat din partid pentru neplata cotizatiei timp de un an;

Nistor Neculai -Radiat din partid pentru neplata cotizatiei timp de un an;

Nici unul dintre acesti membri nu si-au achitat obligatia de plata a cotizatiei in calitate de membri ai Partidului Democrat-Liberal Organizatia Judeteana Bacau, pe perioada cuprinsa de la 10.04.2008 si pana la data de 10.04.2009.

In conformitate cu statutul PD-L, neachitarea cotizatiei pe un timp de un an de zile  se sanctioneaza cu masura radierii din Partidului Democrat-Liberal.

Radierea este facuta din oficiu, indiferent daca s-au afiliat cu adeziune la organizatia infiintata pe judetul Bacau sau nu s-au afiliat n perioada de dupa organizare rezultata prin sentinta cuvila nr. 8/08.03.2008 irevocabila la data de 20.03.2008, dosar 46194/3/2007 al Tribunalului Bucuresti sectia a 5-a civila.

Radierea calitatii de membru a fost facuta pe data de 10.04.2009 in baza art. 36 pct. 3 din statutul PD-L.

Presedinte Consiliu Judetean desi a primit actele legale din partea Partidului Democrat-Liberal Organzatia Judeteana Bacau, reprezentat prin presedinte Botomei Vasile, a refuzat sa tina cont de acestea, facand un abuz in serviciu contra intereselor publice, prevazute de art. 248 cod penal, cu pedeapsa cuprinsa intre 6 luni si 5 ani.

Este probabil ca presedintele Consiliului Judetean Benea Dragos, sa se bazeze pe influentele politice pe care le are, care nu vor dura la nesfarsit.

Cererea, inregistrata la Consiliul Judetean Bacau, a fost primita cu nr. 1591/23.02.2009 si 1592/23.02.2009 .

Solicitam Prefectului sa verifice legalitatea Hotararii Consiliului Judetean Bacau nr. 4/30.01.2009 pe care o apreciem ca nelegala, netemeinica si nefondata.

Documentatia este inregistrata la Consiliul Judetean Bacau in condiile prevazute de Legea 215/2001, republicata.

Semneaza,Partidul Democrat-LIberal Organizatia Judeteana Bacau

Presedinte,

Av. drd. Botomei Vasile

Posturi si:

1. Comunicat de presa Partidul Democrat-Liberal Organizatia Judeteana Bacau