Sustinerea tezei de autor la Seminarul Stiintific Specializat 12.00.02 – Drept Public

– U.S.M. 15 decembrie, 2010-

Cuvântare

Onorata asistenta,

Stimaţi membri ai Comisiei de examinare,

Bine v-am regasit!

Se propune spre audiere şi apreciere teza de doctorat a candidatului Botomei Vasile, intitulată: „Răspunderea administrativă: aspecte practico-ştiinţifice în plan comparat – R.M şi România”.

Actualitatea şi importanţa problemei abordate. Raspunderea administrativa este tratata de catre autori din R.M asemenea ca si de unii dintre autorii din Romania, ca o institutie relativ tanara, in comparatie cu raspunderea civila si penala.

Teoreticieni ai dreptului administrativ din R.M, printre care in randul exponentilor de marca va regasiti si dumneavoastra, se raporteaza la raspunderea administrativa din R.M, cu incepere de la data de aparitie a Lg. Contenciosului Administrativ nr.793-XIV din 10 .02. 2000.

Ca actualitate al domeniului de cercetare in stiinta raspunderii administrative, imi pun fireasca intrebare:

1)„Unde este cercetarea stiintifica in materia raspunderii administrative a functionarilor publici, din perioada cuprinsa intre 06.01.1918, cand a fost proclamata Republica Democratica Moldoveneasca  si pana la data de 27.03.1918, in care Sfatul Tarii a hotarat in drept ca: „Republica Moldoveneasca in hotarele sale dintre Prut, Nistru si Marea Neagra si vechile granite cu Austria, rupta de Rusia acum 100 si mai bine de ani din trupul vechii Moldove, in puterea dreptului istoric si al dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele sa-si hotarasca soarta lor, de azi inainte si pentru totdeauna, se uneste cu mama sa Romania”.

Aceasta perioada nu a fost abordata de autorii in teoria dreptului administrativ din R.M, desi ziua de 06 ianuarie 1918 marcheaza prima proclamare de independenta pentru Republica Democratica Moldoveneasca.

2) ”Unde este cercetarea stiintifica din domeniul raspunderii administrative, intre 27.03.1918 si pana in 1940, in care teritoriul administrativ din R.M, a fost unit cu Romania, pana la tratatul Ribentroff-Molotov?”

In aceasta perioada, teritoriul actual al R.M a avut administratie in care functiona Legea de reorganizare a I.C.C.J. din RO ca domeniu de reglementare pentru institutia de contencios administrativ.

Perioada acestei administratii, a fost prea putin luata in consideratie de catre autorii din R.M., desi ca valoare istorica, Legea din 25.03.1910 reflecta ca comparatie un nivel de echivalent in aplicarea contenciosului administrativ din cele mai dezvoltate state Europene.

Rezulta ca 22 de ani de administratie, care fac parte din istoria comuna a ambelor tari, in care Romania Mare s-a proclamat pentru prima data ca stat unitar roman in limitele granitelor cuprinse de la Nistru pana la Tisa, nu a fost cercetata aproape deloc de teoreticienii dreptului administrativ din R.M., desi evolutia administrativa din acesti 22 de ani, a cuprins cele mai insemnate momente istorice si a produs cele mai mari izvoare de drept administrativ in teritoriul actual al R.M.,  sub conducerea Regelui Ferdinand, denumit si „Regele Romaniei Intregite”.

Importanta problemei abordate inca din perioada izvorului de drept administrativ nascut in R.M. la 06.01 1918 prin proclamatia ca stat a RDM a fost unita la 27.03.1918 si succesiv pana in 1940, dupa care din anul 2000 si pana in 2010, in care administratia din actualul teritoriu al Republicii Moldova a functionat din punct de vedere administrativ pe Constitutia Romaniei, din anul 1923, din timpul Regelui Ferdinand, scoate in evidenta importanta problemei abordate prin punerea in valoare a izvoarelor comune de drept administrativ si a dreptului de contencios administrativ.

Pana in 1912 Instanta de Contencios Administrativ era data in competenta Tribunalelor din Judet si aveau autoritatea atat de anulare a actelor administrative, cat si de obligare a institutiilor de stat catre particulari la daune pentru vatamarea adusa prin actele anulate.

Ulterior, cu incepere din 1912, se mdifica legea din 25.03.1910 si se stabileste competenta de solutionare a cauzelor de contencios administrativ pentru Inalta Curte de Casatie si Justitie, in cadrul Sectiei a III-a specializata, pe care a functionat teritoriul actual al R.M. pana in 1940.

Ca importanta teoretica prin aducerea ca tema de studiu a legii de reorganizare a ICCJ din 1912 din Romania unita, noi am descoperit urmatoarele:

Autoritatea judecatoreasca de contencios administrativ era constituita din 3 judecatori la fond, prevazuta cu cale de recurs in complet de 5 judecatori, in care s-a definit conceptul de contencios administrativ de declarare ilegala a actelor administrative si de obligatie in sarcina autoritatii emitente de a dispune desfiintarea sau modificarea actului.

Rezultatul cercetarii din domeniul istoriei comune, ne permite sa concluzionam ca Legea de reorganizare a ICCJ, de aplicare a contenciosului administrativ din 1912, avea si o componenta de interpretare, care este data in prezent catre Curtea Constitutionala.

In plan comparat, actualiatea domeniului de cercetare pentru Romania, este de efectuare a unor cercetari stiintifice in domeniul raspunderii administrative instituite pe teritoriul Romaniei, prin infiintarea Consiliului de Stat din anul 1864, din perioada domnitorului roman Alexandru Ioan Cuza.

Noi am constatat prin cercetare in plan comparat, ca modelul de functionare al Consiliului de Stat din RO era preluat dupa modelul anglo-saxon.

Desi acest Consiliu de Stat a avut o durata de functionare relativ mica, de 2 ani, fiind desfiintat in anul 1866, odata cu abdicarea domnitorlui Alexandru Ioan Cuza, istoria raspunderii administrative ca aplicabilitate prin institutia de contencios administrativ a continuat pe teritoriul RO sa functioneze la un nivel inalt pana in anul 1905, cand a fost adoptata legea pentru reorganizarea ICCJ.

Am identificat ca importanta a cercetarii urmatoarele:

Consiliul de Stat din RO functiona ca organ consultativ pe langa Guvern si avea 4 categorii de atributii distincte:

1)pregatirea proiectelor de lege;

2)organizarea in materie administrativa a administratiei;

3)atributii in domeniul contenciosului administrativ prin care Consiliul de Stat avea urmatoarele competente:

-de a solutiona contestati impotriva hotararilor ministrilor date cu exces de putere sau cu incalcarea legilor si regulamentelor;

-de solutionare a contestatiilor formulate de particulari impotriva hotararilor sau actelor de executare ale prefectilor sau altor agenti administrativi, date cu incalcarea legilor si regulamentelor;

-de a solutiona contestatii impotriva hotararilor Comisiunilor de lucrari publice;

-de a solutiona reclamatii ridicate de particulari impotriva administratiei, pentru apararea intereselor lor in cazurile prevazute de lege.

Acest sistem se identifica cu cel mai dezvoltat sistem de contencios administrativ din Europa anilor 1866 – 1940, dintre care R.M a functionat din 1918 si pana in anul 1927 in Romania unita, sub conducerea Regelui Ferdinand.

Ulterior dupa incetarea din viata a regelui Ferdinand, a fost cercetata institutia contenciosului administrativ din perioada de regenta 1927-1930, dupa care din 1930 si pana in 1938 sub conducerea Regelui Carol al II-lea in care institutia de contencios administrativ a inregistrat un regres in evolutia monarhiei constitutionale, ca rezultat al abrogarii Constitutiei din 1923.

In RO, la data de 24.08.1944 se revine la Constitutia din 1923, prin asigurarea monarhiei constitutionale in statul de drept condus de Regele Mihai.

[Citeste articolul integral...](Format PDF)

Posturi si:

1. Ministrul de Justitie a initiat proiectul de lege privind modificarea statutului magistratilor, conform modelului recomandat din teza de doctorat Botomei Vasile
2. Recomandarile stiintifice din teza de doctorat Vasile Botomei, au fost confirmate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM ) si Ministerul Justitiei din anul 2010.
3. COMUNICAT: “Dedic aceasta victorie domnului Doctor Botomei Vasile”

Recent, Legea nr.192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator din Romania, a fost modificata prin Legea 370/2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 831, din 3 decembrie 2009.

Astfel, medierea din punct de vedere teoretic-doctrinar a ramas cu acelasi scop, insa din punct de vedere normativ-legislativ, medierea reprezinta o modalitate de solutionare a conflictelor pe cale amiabila, cu ajutorul unei terte persoane specializate în calitate de mediator, în conditii de neutralitate, impartialitate, confidentialitate si având liberul consimtamânt al partilor.

Este mai importanta aceasta definitie si mai usor de realizat activitatea de mediere, deoarece a disparut termenul de “modalitate alternativa” fiind inlocuit cu “modalitate de solutionare”, intelegandu-se pe aceasta cale ca medierea reprezinta o prioritate in realizarea drepturilor  litigioase de catre justitiabili.

Se constata prin modificarile legislative ca legiuitorul prevede prin modificarea art.6, faptul ca organele judiciare si arbitrale, precum si alte autoritati cu atributii jurisdictionale informeaza partile asupra posibilitatii si avantajelor folosirii procedurii medierii si le indruma sa recurga la aceasta cale pentru solutionarea conflictelor dintre ele.

Din punct de vedere normativ-legislativ, modificarile de la art.6 trebuie analizate inclusiv in contextul celorlalte modificari din lege.

Astfel, este de mentionat modificarea art.54 (2), care in noul text de lege prevede ca mediatorul are dreptul sa inchida procedura de mediere, procedand potrivit dispozitiilor art. 56, care se aplica in mod corespunzator. In aceasta situatie mediatorul este obligat sa restituie onorariul, in parte, in conditiile stabilite prin contractul de mediere.

Desi textul de lege prevede ca onorariul se poate stabili in parte, in conditiile stabilite prin contractul de mediere, in egala masura se constata existenta inclusiv a conceptului de mediere gratuita, aceasta in conditiile in care mediatorul a formulat invitatiile catre parti, le-a adus la cunostinta acestora modalitatea de solutionare a conflictului supus medierii, dar independent de vointa mediatorului sau a uneia dintre parti, procedura medierii nu a mai putut fi indeplinita prin ajungerea la un acord.

Pornind de la acest concept, de cazuri de mediere gratuita, se recomanda in cadrul acestui articol o noua structurare a profesiei de mediator, in asa fel incat statul sa ofere garantii materiale pentru cazurile de mediere cae nu pot fi indeplinite de catre mediator, garantia constand in asigurarea unui venit minim garantat pentru mediatorii autorizati care exercita activitatea oficianta de informare a partilor cu privire la rolul si eficienta activitatii de mediere.

Se propun urmatoarele:

a). Înfiinţarea instituţiei mediatorului public, aflată sub control de stat, în care rolul de control îl are instituţia Avocatului Poporului, după caz, sub controlul Ministerului de Justiţie, ca organ al puterii executive, prin servicii asigurate în regim de monopol, ca mediator de stat.

Se recomanda ca aceasta categorie profesionala sa functioneze pe langa institutiile de drept public, prin infiintarea unui serviciu public de mediere, cu caracter gratuit pentru justitiabili.

Acest serviciu se recomanda a avea doar rolul de informare in privinta medierii, fara posibilitatea de incheiere de contracte pentru reprezentare intre mediatorul angajat din cadrul Serviciului de drept public si cetatean.

Bugetul de functionare si de organizare se asigura de catre stat.

b). Menţinerea în vigoare a instituţiei mediatorului independent, aflată în organizarea şi controlul organizaţiilor profesionale de drept privat, în condiţii de organizare şi funcţionare autonomă, pe principiul de pluralism al organizaţiilor profesionale de drept privat – în care să funcţioneze două sau mai multe structuri profesionale, atât la nivel naţional, cât şi la nivel judeţean, în regim de profesie liberală, pe sistem de achiziţie a serviciilor publice pe bază de cerere şi ofertă, în care dictează economia de piaţă.

Aceasta categorie profesionala functioneaza pe baza economiei de piata, pe baza cererii si a ofertei, prin contracte negociate.

Controlul si profesionalizarea acestor categorii de mediatori se recomanda a se face prin organizatiile profesionale de drept privat structurate la nivel national si judetean.

Bugetul organizatiilor profesionale se asigura din contributii si cotizatii depuse de mediatorii autorizati.

Se recomanda a se stabili un termen de 3 luni in care mediatorii autorizati sa poata opta pentru functionarea in cadrul uneia din aceste 2 sisteme distincte.

Se contureaza astfel conceptul medierii sub control de stat, cu titlu gratuit, ca o componenta a raspunderii administrative a statului pentru realizarea procesului de mediere, si pe de alta parte conceptul medierii prin organizatii de drept privat, in care mediatorul realizeaza o activitate autonoma, independenta, pe baza de contract.

Aceasta recomandare si propunere de lege ferenda se recomanda ca o consecinta a modificarilor legislative aduse prin intrarea in vigoare a Legii 370/2009, in care se prevede prin art.9 (4), ca Consiliul de mediere va emite documentele care atesta competenta profesionala a mediatorilor.

Atat timp cat legea prevede atestarea competentelor profesionale se intelege ca aceasta atestare trebuie structurata pe domenii de activitate, pe care le recomandam a fi luate in calcul, dupa cum urmeaza:

1)Activitati de informare cu privire la mediere, ca atribut al mediatorului sub control de stat, care in schimbul informatiilor primeste un venit minim garantat;

2)Atestare pe domenii de profesionalizare struturate pe categorii ale dreptului, astfel: Dreptul Familiei, Drept Civil, Drept Penal, Drept Administrativ şi Constituţional, Drept Fiscal şi Financiar-Bancar si Drept Internaţional Public.

Sub acest aspect, urmeaza a se structura categorii de mediatori care necesita obligativitatea pregatirii juridice si a categoriei de mediatori care nu necesita obligativitatea pregatiri juridice, cum ar fi medierea in domeniul asigurarilor.

Articolul prezentat se subscrie in contextul asigurarii de catre stat a raspunderii administrative pentru implementarea institutiei de mediere, ca factor de simplificare si decongestionare a activitatii de judecata din cadrul litigiilor care fac obiectul cauzelor deduse judecatii.

Bibliografie:

1)Constitutia Romaniei;

2)Legea 370/2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 831, din 3 decembrie 2009;

3)Lege nr. 192/2006 din 16/05/2006 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 441 din 22/05/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator. [Citeste articolul integral]

Autor,

Mediator av.dr.Botomei Vasile                                             10.10.2010

Posturi si:

1. Recomandari de lege ferenda pentru imbunatatirea sistemului legislativ cu privire la administratia publica locala din Romania
2. Recomandari de lege ferenda pentru imbunatatirea sistemului legislativ cu privire la activitatea magistratilor din Romania
3. VIDEO: Botomei Vasile – doctor in drept , a inaugurat biroul de mediator din Bacau

“RĂSPUNDEREA ADMINISTRATIVĂ:

ASPECTE PRACTICO-ŞTIINŢIFICE ÎN PLAN COMPARAT –

REPUBLICA MOLDOVA ŞI ROMÂNIA”

Recomandari de lege ferenda pentru imbunatatirea sistemului legislativ cu privire la administratia publica locala din Romania

1) Raspunderea administrativa a primarului

Lg. 215/2001 republicată, aflată în vigoare până în anul 2007, prevedea că mandatul primarului încetează de drept:

„când, în exercitarea atribuţiilor ce îi revin prin lege, a emis 3 dispoziţii cu caracter normativ într-un interval de 3 luni, care au fost anulate de instanţa de contencios administrativ prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabil” [ art. 72 (2), lit. i].

Ulterior, pentru a se diminua răspunderea administrativă pentru primar, a fost abrogată această prevedere din Lg. nr. 215/ 23.04.2001 , privind administraţia publică locală din RO, prin Lg. nr. 59/ 31.03.2010, M. Of. nr. 95/2010.

Recomandari:

Recomandăm reintrarea în vigoare a art. 72 (2), lit. i) din Lg. nr. 215/ 23.04.2001, a administraţiei publice locale din RO, publicată în M. Of. nr. 204/ 23.04.2001, care constituia şi un model de practică şi de preluare pentru R.M.

Propunem ca mandatul primarului, să se considere încetat de drept, în condiţiile în care, pe parcursul unui an calendaristic, se ajunge ca prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, să se anuleze două dispoziţii emise de primar. Se are în vedere că pe parcursul unui proces, primarul are putere de revocare asupra actului emis, după ce s-a judecat dosarul pe fond şi mai înainte de a se ajunge în faţa instanţei de recurs.

Astfel, încetarea înainte de termen a mandatului de primar, trebuie să fie privită ca o sancţiune, prin rezultatul unui referendum local, iniţiat la cererea cetăţenilor cu drept de vot, pe motivul nesocotirii de către primar a intereselor generale ale colectivităţii locale, sau neexercitarea atribuţiilor ce-i revin potrivit legii, inclusiv a celor pe care le exercită ca reprezentant al statului.

Recomandăm ca validarea încetării mandatului de consilier local, să se facă prin votul exprimat de majoritatea cetăţenilor care au participat la referendum şi nu prin raportare la jumătate plus unu din numărul cetăţenilor cu drept de vot, cum este în prezent în RO.

În scopul asigurării unei mai bune funcţiuni a autorităţilor deliberative, a eliminării arbitrariului, potrivit faptului că încă mai sunt reminiscenţe inclusiv din partea puterii judecătoreşti de înfrângere a puterii administrative deliberative şi executive, în condiţiile de nelegalitate a acestora, apreciem că este suficient a se anula un număr de două acte administrative în intervalul unui an calendaristic, pentru atragerea sancţiunii administrativ-disciplinare de încetare a mandatului înainte de termen, a organelor administraţiei deliberative şi/sau al administraţiei executive.

2) Raspunderea administrativa a autorităţilor administraţiei publice deliberative

Răspunderea administrativă este prevăzută inclusiv pentru consilierii locali şi consilierii judeţeni, fiind la îndemâna fiecărui cetăţean care se consideră prejudiciat într-un interes legitim, şi apelează la instituţia contenciosului administrativ.

Lg. 215/2001 republica, aflată în vigoare până în anul 2007, prevedea un număr de trei hotărâri de consiliu local care să fie anulate în intervalul a şase luni calendaristice dintr-un an, însă nu era clar de ce legiuitorul s-a oprit la trei şi nu la două, precum şi de ce la trei şi nu la 4, 5 sau 10.

Ulterior, pentru a se diminua răspunderea administrativă pentru autorităţile deliberative de la nivel local, a fost abrogată această prevedere din Lg. nr. 215/ 23.04.2001, privind administraţia publică locală din RO, prin Lg. nr. 59/ 31.03.2010, M. Of. nr. 95/2010.

Recomandăm urmatoarele:

1)Validarea încetării mandatului de consilier local, să se facă prin votul exprimat de majoritatea cetăţenilor care au participat la referendum şi nu prin raportare la jumătate plus unu din numărul cetăţenilor cu drept de vot, cum este în prezent în Romania.

2)Sancţiunea administrativă prevăzută în Lg. Administraţiei Publice Locale din Republica Moldova, nr. 436-XVI/ 28.12.2006 , în ce priveşte conţinutul art. 25 (1), lit. a), să fie preluată textual în Lg. 215/2001 republicată, din RO.

“Art. 25.  Dizolvarea consiliului local

(1) Consiliul local poate fi dizolvat înainte de expirarea termenului dacă:

a) acesta a adoptat în mod deliberat decizii repetate în aceeaşi materie, care au fost anulate de către instanţa de contencios administrativ, prin hotărîri definitive, întrucît încălcau grav prevederile Constituţiei sau ale legislaţiei în vigoare;”

Prin acest mijloc, se creează o responsabilizare conştientă a fiecărui consilier local, de a-şi exprima acordul în concordanţă cu dispoziţiile legale în materie, pentru fiecare proiect de hotărâre ce urmează a fi supus aprobării. Se înţelege, că în cazul hotărârilor definitive, care sunt supuse recursului judecătoresc, autoritatea deliberativă are competenţa de a-şi abroga propria decizie (hotărâre) înainte de judecarea căii de recurs, fiind un mijloc procedural aflat la îndemână autorităţii deliberative, de a produce rectificarea actului administrativ adoptat nelegal, după caz, neîntemeiat, ceea ce ar atrage pe cale de consecinţă rămânerea fără obiect a acţiunii în instanţa de contencios administrativ.

Enunţam unele concepte noi privind necesitatea eficientizării răspunderii administrative a unităţilor administrativ-teritoriale ca persoane juridice, astfel:

1) Reglementarea din Romania trebuie să fie perfecţionată, deoarece măsura ar trebui să fie la îndemâna unei instanţe judecătoreşti de contencios administrativ, care să nu aibă altceva de făcut, decât să constate starea de fapt şi de drept şi pe cale de consecinţă să pronunţe o hotărâre executorie şi irevocabilă în camera de consiliu, fără citarea părţilor, pe baza unei cereri venite din partea reprezentantului Guvernului în teritoriu, după caz, a sesizării venite din partea oricărui subiect de drept.

2) Referitor la răspunderea administrativă a consilierilor din consiliile locale, propunem ca autorităţile deliberative să se considere dizolvate de drept ca organ deliberativ, în condiţiile în care pe parcursul unui an calendaristic se ajunge ca prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, să se anuleze două hotărâri de consiliu local. Acesta va reprezenta mijlocul procedural de responsabilizare a persoanelor alese în funcţii publice de consilieri, prin aceea că le încetează mandatul înainte de termenul pentru care au fost aleşi.

În acest sens, a fost publicat articolul:

- „Raspunderea autoritatilor administratiei publice”, în Buletin Stiintific nr.16/2009, Interrelatiile  Ecologiei” Iasi 2009, Romania;

Autor,

Av.dr.Botomei Vasile                                                                                         08.12.2010

Posturi si:

1. Recomandari de lege ferenda pentru imbunatatirea sistemului legislativ cu privire la activitatea magistratilor din Romania
2. Propuneri de lege ferenda privind controlul administrativ al actelor din administratia publica locala
3. Propuneri de lege ferenda in vederea imbunatatirii sistemului legislativ de raspundere administrativa in exercitarea apararii calificate a petitionarilor, in fata organelor de control administrativ.

“RĂSPUNDEREA ADMINISTRATIVĂ:

ASPECTE PRACTICO-ŞTIINŢIFICE ÎN PLAN COMPARAT –

REPUBLICA MOLDOVA ŞI ROMÂNIA”

Recomandari de lege ferenda pentru imbunatatirea sistemului legislativ,

cu privire la activitatea magistratilor din Romania

I) În plan legistativ, pentru eficientizarea răspunderii administrative a magistraţilor care declara grevă si excepţii de la răspunderea administrativă în situaţia în care toţi magistraţii participă la greva,  prin care se atrage raspunderea  administrativa a membrilor din Guvern.

In prezent, art.63 din Lg. 168/1999 din RO, cu privire la conflictele de muncă, prevede urmatoarele:

“Nu pot declara greva: procurorii, judecatorii, personalul Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne si al unitatilor din subordinea acestor ministere, personalul Serviciului Roman de Informatii, al Serviciului de Informatii Externe, al Serviciului de Telecomunicatii Speciale, personalul militar incadrat in Ministerul Justitiei, precum si cel din unitatile din subordinea acestuia.”

In acest sens, se propune  sa se modifice şi să se completeze art. 63 din Lg. 168/1999 din RO, cu privire la conflictele de muncă, prin  introducerea alineatelor după cum urmează:

(2) Procurorii şi/sau judecătorii care intră în grevă, după caz, care refuză participarea la şedinţele de judecată la care sunt planificaţi, se consideră excluşi de drept din magistratură, fără alte formalităţi de constatare prin comisiile de disciplină ale magistraţilor sau prin hotărâri;

(3) Magistraţii nu au dreptul de a formula acţiuni judecătoreşti, în ceea ce priveşte stabilirea veniturilor salariale, a sporurilor de serviciu pentru funcţiile deţinute, sub sancţiunea inadmisibilităţii acţiunilor formulate în acest sens, şi a excluderii din magistratură;

(4) Decretele de încetare a calităţii de magistrat, se emit de către Preşedintele României, la propunerea Ministrului de Justiţie, în termen de 10 zile de la data de iniţiere a formei de protest de către magistraţi;

(5) În condiţiile în care toţi judecătorii de la nivel naţional participă la grevă, protestul se consideră vot de blam împotriva Guvernului, cu consecinţa emiterii decretului de către Preşedintele României, în termen de 10 zile de la iniţierea protestului, de destituire din funcţie, a primului-ministru şi al miniştrilor din cabinet;

(6) Cu aceeaşi dată de emitere a decretului de destituire a Guvernului, privind încetarea mandatului de prim-ministru şi al miniştrilor din Guvern, Preşedintele RO, desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament, în condiţii art. 85 din Constituţia RO;

(7) Magistraţii care refuză să îşi exercite activităţile profesionale pe motiv de grevă, se consideră demişi de drept din funcţia de magistrat. În aceste condiţii, nu mai este necesar efectuarea unui control administrativ, faţă de care să se pronunţe comisiile de disciplină şi, după caz, pe cale ierarhică, instanţele judecătoreşti. Conflictele de muncă legate de nivelul salariilor şi al sporurilor pentru magistraţi, sunt exceptate de la Lg. Contenciosului Administrativ. Stabilirea grilei de venituri pentru magistraţi şi funcţiile asimilate acestora, se face prin lege sau, după caz, prin hotărâri de guvern.

EXCEPTIE:

În condiţiile în care toti magistraţii din tara intră în grevă,

Recomandăm ca această formă de protest să atragă demisia Guvernului. In caz ca protestul magistratilor se declanseaza unitar, la nivel national, impotriva unuia sau a mai multor membri din Cabinet, atragerea demisiei ii priveste doar pe acestia.

Prerogativul de constatare a încetării mandatelor premierului şi a miniştrilor din guvern, dupa caz in mod individual a unor ministri din cabinet,  aparţine Preşedintelui Romaniei prin emiterea unui decret in termen de 10 zile de la constatarea faptei, prin publicarea în M. Of. Cu data de publicare a decretului de încetare a mandatului Guvernului, Preşedintele va desemna un nou prim-ministru, care îşi va forma noul cabinet în condiţiile de acordare a votului de încredere în Parlament.

II) Propuneri de modificare si completare a Lg. 303/2004, cu privire la statutul magistratilor din Romania:

1) Propunem modificarea art. 99, din Lg. 303/2004, cu privire la următoarele:

-lit. h) a art. 99 să se modifice şi să aibă următorul cuprins: „exercitarea funcţiei, inclusiv nerespectarea normelor de drept material sau procesual cu rea-credinţa sau din gravă neglijentă, dacă fapta nu constituie infracţiune.”

Prin adăugarea textului referitor la nerespectarea normelor de drept material, se va realiza o protecţie a justiţiabililor, împotriva magistraţilor care interpretează în mod abuziv normele de drept material. Legat de acest text, propunem delimitarea a ceea ce înseamnă şi la ceea ce se referă termenul de rea-credinţa şi termenul de gravă neglijenţă. Pentru a fi în prezenţa relei-credinţe, nu e suficient că hotărârea să fie evident eronată, ci trebuie să existe şi alte indicii care să ducă la convingerea că magistratul a acţionat cu intenţie directă de a încălca legea şi în deplină cunoştinţă de cauză. Propunerea noastră este ca reaua-credinţă să aibă unul dintre următorele înţelesuri:

a) atunci când magistratul încalcă cu ştiinţă, normele de drept material sau procesual, urmărind sau acceptând prejudicierea unei persoane;

b) manipularea intenţionată a instrumentelor juridice de drept material şi procesual în scopul prejudicierii părţii vătămate.

c) intenţia frauduloasă în aplicarea legii, cu consecinţa prejudicierii părţii vătămate.

d) manipularea intenţionată a normei legale şi a principiilor generale de către magistrat, dacă prin aceasta s-a produs un prejudiciu persoanei vătămate.

În ceea ce priveşte gravă neglijenţă, evenimentul cauzator de daune sau periculos, care este rezultatul unei acţiuni sau al unei omisiuni, este premeditat şi voit de către făptuitor, ca o consecinţă a propriei acţiuni sau omisiuni. Neglijenţa condamnabilă trebuie să se prezinte ca inexplicabilă, fără legătură cu acele particularităţi ale situaţiei care ar putea face de înţeles, fără a o justifica, eroarea judecătorului.

Propunem că gravă neglijenţa să aibă unul din următoarele înţelesuri:

a) nesocotirea de către magistrat, din culpă, în mod grav şi nescuzabil, a normelor de drept material sau procesual;

b) încălcarea grosolană şi nescuzabilă a raţionamentului judiciar şi a normelor legale, dincolo de o diligenţă obiectivă, dacă prin aceasta s-a produs un prejudiciu persoanei vătămate;

c) necunoaşterea grosolană şi nescuzabilă de către judecător a regulilor în cadrul cărora se desfăşoară activitatea acestuia de natură a prejudicia partea vătămată.

Citeste articolul intergral…

Posturi si:

1. Recomandari de lege ferenda pentru imbunatatirea sistemului legislativ cu privire la administratia publica locala din Romania
2. Propuneri de lege ferenda in vederea imbunatatirii sistemului legislativ de raspundere administrativa in exercitarea apararii calificate a petitionarilor, in fata organelor de control administrativ.
3. Propuneri de lege ferenda cu privire la comisiile de disciplina din cadrul institutiilor publice

Obiectul invitatiei este de a sustine un proiect de modificare a legii din Romania.

„Sinteze din teza de doctor Botomei Vasile:
Universitatea de Stat din Moldova (U.S.M.)”
Tema: Răspunderea administrativă:
Aspecte practico-ştiinţifice în plan comparat – Republica Moldova şi România
Capitolul 1, secţiunea 1.6.:
Răspunderea administrativă a statului prin garantarea dreptului la apărare prin avocaţi

- – -

Constatări şi recomandări ştiinţifice

Pentru amendamente la Legea 51/1995 modificată prin Legea 255/2004

de organizare şi exercitare a profesiei de avocat din România

Autor: Decanul Baroului Bacău – Av. Dr. Botomei Vasile

Se constată că nu este elucidat pe deplin în convingerea justiţiabililor, că avocatul exercită o activitate eminamente privată, care nu se află în relaţie de subordonare în raporturile cu instituţiile statului.

Având în vedere percepţia cetăţeanului faţă de instituţia profesiei de avocat, potrivit căreia după evenimentele din 1989 şi până în 2010, se consideră în continuare a fi asimilată profesiei de magistrat, aflată în condiţiile salarizării de stat, starea de fapt care conduce la ridicarea rangului în această profesie de la nivelul organizaţiilor profesionale de drept privat la rangul şi categoria organizaţiilor profesionale din categoria profesiilor organizate în instituţii de drept public, apreciez pozitiv această percepţie a cetăţeanului faţă de avocat şi în concluzie, recomand următoarele:

1. Adoptarea unor modificări şi completări la legislaţia profesiei de avocat aflată în vigoare la nivelul anului 2010 din România, prin instituirea următoarelor forme de organizare:

a). Înfiinţarea instituţiei avocatului public, aflată sub control de stat, în care rolul de control îl are instituţia Avocatului Poporului, după caz, sub controlul Ministerului de Justiţie, ca organ al puterii executive, prin servicii asigurate în regim de monopol de avocaţi publici salarizaţi;

b). Menţinerea în vigoare a instituţiei avocatului independent, aflată în organizarea şi controlul organizaţiilor profesionale de drept privat, în condiţii de organizare şi funcţionare autonomă, pe pricipiul de pluralism al organizaţiilor profesionale de drept privat – în care să funcţioneze două sau mai multe structuri profesionale, atât la nivel naţional, cât şi la nivel judeţean, în regim de profesie liberală, pe sistem de achiziţie a serviciilor publice pe bază de cerere şi ofertă, în care dictează economia de piaţă.

Trecerea la sistemul instituţiei de avocat public, se va realiza relativ uşor, având în vedere că în avocatură există deja un segment profesional care s-a specializat pe oficii juridice, cu onorarii de la Ministerul de Justiţie.

Astfel, se va stabili un termen în care avocaţii înregistraţi fiscal la Ministerul Finanţelor Publice, indiferent de apartenenţa la organizaţia profesională la care s-au format, să aibă posibilitatea de a alege între a profesa în continuare în organizaţii profesionale de drept privat – pe bază de onorariu, cu contract prin cabinet de avocat; sau să opteze pentru înregimentarea în cadrul instituţiei avocatului public – pe bază de salariu fix reprezentat prin legea de salarizare pentru bugetari.

În acest sens, statul are de câştigat, deoarece se va bucura de un corp de avocaţi specializaţi în serviciile de asistenţă juridică din oficiu, în care cheltuielile se vor înregistra sub limitele determinate de onorariile asigurate de avocaţii din oficiu prin procedura de delegare de către barou, iar cetăţeanul va avea un câştig în sistemul juridic, prin faptul că această categorie profesională a avocaţilor publici, se va subordona unui control de stat, în care regimul de pregătire şi exigenţele profesionale vor fi raportate la nivelul profesiei de procuror sau de judecător.

Gradele profesionale ale avocaţilor publici vor fi raportate la nivelul vechimii în profesie şi a competenţei profesionale pentru instanţele în care sunt atestaţi să exercite serviciul de apărare, prin examene organizate de către instituţiile de drept public de care aparţin.

Vechimea în funcţia de avocat public se va asimila vechimii de magistrat.

Trecerea din profesia de avocat public în cea de procuror sau judecător se va putea realiza opţional, pe bază de punctaj obţinut în cadrul serviciului, în aşa fel încât, avocaţii publici care reuşesc să producă achitarea inculpaţilor trimişi în judecată de către procurori, să aibă dreptul de înlocuire în funcţia şi gradul profesional pe care le-a îndeplinit procurorul în exercitarea funcţiei de acuzare.

Menţinerea în vigoare a instituţiei avocatului independent, aflată în organizarea şi controlul organizaţiilor profesionale de drept privat, în condiţii de organizare şi funcţionare autonomă, se justifică prin crearea unui mediu concurenţial real, în care să nu existe bariere în libera circulaţie a avocaţilor între organizaţiile profesionale concurente.

Acest regim de organizare se impune a fi reglementat pe domenii de specializare, astfel încât la nivel naţional şi judeţean să se înfiinţeze şi să funcţioneze organizaţii profesionale atât ca uniuni cât şi ca barouri, pe domenii distincte de specializare cum sunt:

-         Uniunea Avocaţilor din Dreptul Familiei;

-         Uniunea Avocaţilor de Drept Civil;

-         Uniunea Avocaţilor de Drept Penal;

-         Uniunea Avocaţilor de Drept Administrativ şi Constituţional;

-         Uniunea Avocaţilor de Drept Fiscal şi Financiar-Bancar;

-         Uniunea Avocaţilor de Drept Internaţional Public;

Apartenenţa unui avocat la o uniune, nu trebuie să-l restricţioneze de a face parte şi din altă uniune, în condiţiile în care probează că este specializat şi respectă statutul, normele şi regulamentele de organizare şi funcţionare.

În adoptarea amendamente, rog a se avea în vedere că aceste concepte sunt prezentate şi susţinute din punct de vedere ştiinţifico-practic şi pentru sistemul legislativ din Republica Moldova, în cadrul  lucrărilor ştiinţifice realizate în plan comparat, astfel că preluarea conceptelor în sistemul legislativ din România constituie un pas în viitor în adoptarea de armonizări, între sistemul legislativ din România şi sistemul legislativ din Republica Moldova – vorbitori de limbă română, viitori cetăţeni ai Uniunii Europene (U.E.).

La baza acestei teorii stă istoricul comun al celor două naţiuni, cu origine în organizarea şi funcţionarea profesiei de avocat prin primul Corp de Avocaţi instituit în Ţările Române în anul 1864, de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza.

În susţinerea adoptării acestor amendamente şi recomandări de armonizare a sistemului legislativ în materia organizării şi exercitării profesiei de avocat din ţările vorbitoare de limba română, ridic următoarele întrebări:

1. Moţiunea cu caracter de Lege dispusă de Sfatul ţării din Republica Moldova (Basarabia), din 27.03.1918, rămasă neabrogată în istorie cu titlu de veşnicie, constituie izvor de drept în baza principiului că „popoarele trebuie să-şi hotărască singure soarta lor”?

2. Dacă pentru armonizarea legislaţiei din ambele state, se consideră izvor de drept istoria comună a ambelor ţări, recomand susţinerea acestor amendamente de către membri comisiilor de lucru din Parlamentul României, pentru adoptarea amendamentelor la Legea 51/1995 modificată prin Legea 255/2004 de organizare şi exercitare a profesiei de avocat din România.

Pentru susţinerea unei armonizări a sistemului legislativ din România şi Republica Moldova, rog a se adopta în cadrul lucrărilor din şedinţa comună o rezoluţie prin care să se elucideze:

- Dacă din punct de vedere juridic, este rămas în vigoare actul intrat în circuitul civil adopt cu titlul de Lege de Sfatul ţării din Rep. Moldova (Basarabia), din 27.03.1918, prin care s-a legiferat că:

„Republica Moldovenească (Basarabia) în hotarele sale dinspre Prut, Nistru, Dunăre şi Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna, se uneşte cu mama sa, România”?

Autor,

Decanul Baroului Bacău – U.N.B.R.

Av. Dr. Botomei Vasile

Data: 16.11.2010

_____________

[Citeste articolul integral (in format PDF)]

Avocatul doctor Botomei Vasile in Parlamentul Romaniei

[Click pe acest titlu pentru a salva inregistrarea video a sedintei in calculatorul dvs.]

Posturi si:

1. “PREMIERA – Decanul Baroului Bacau-aripa Bota a cerut instantei sa oblige Baroul Bacau-traditional sa-l primeasca fara examen. Curtea de Apel Bacau i-a dat dreptate printr-o sentinta de pionierat! Baroul traditional a declarat recurs”
2. Botomei Vasile-decanul Baroului Bacau se judeca in proces penal cu 62 de judecatori din Bacau pentru a fi pedepsiti ca au facut ilegal greva!
3. Institutionalizarea functiei de presedinte al Partidulului Poporului Filiala Bacau, va avea loc dupa finalizarea procedurii de inregistrare juridica de la Tribunalul Bucuresti

Felicitarea a fost transmisa prin doamna consilier Simona David purtatorul de cuvant al Ministrului de Justitie.

Ministrul de Justitie a apreciat plangerea penala formulata de catre Baroul Bacau, prin decan Botomei Vasile.

Ministrul de Justitie Catalin Predoiu, prin consilierul sau, purtatorul de cuvant Simona David, a solicitat avocatului Botomei Vasile sa transmita Ministerului, propunerile de lege ferenda, formulate in teza de doctorat, privind raspunderea administrativa a magistratilor.

Ministerul de Justitie va initia procedura de modificare si completare a Legii 168/1999 cu privire la conflictele de munca, prin care articolul 63 din legea 168/1999 se va completa dupa cum urmeaza:

Articolul 63 din Legea 168/1999 este urmatorul:

(1) ”Nu pot declara greva: procurorii, judecatorii, personalul Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne si al unitatilor din subordinea acestor ministere, personalul Serviciului Roman de Informatii, al Serviciului de Informatii Externe, al Serviciului de Telecomunicatii Speciale, personalul militar incadrat in Ministerul Justitiei, precum si cel din unitatile din subordinea acestuia. “

Completarile la art. 63 din Legea 168/1999, propuse de doctorand Botomei Vasile sunt urmatorele:

(2) Procurorii si/sau judecatorii care intra in greva, dupa caz, care refuza participarea la sedintele de judecata la care sunt planificati, se considera exclusi din magistratura, fara alte formalitati de constatare prin comisiile de disciplina ale magistratilor sau prin hotarari;

(3) Magistratii nu au dreptul de a formula actiuni judecatoresti, in ceea ce priveste stabilirea veniturilor salariale, a sporurilor de serviciu pentru functiile detinute, sub sanctiunea inadmisibilitatii actiunilor furmulate in acest sens, si a excluderii din magistratura;

(4) Decretele de incetare a calitatii de magistrat, se emit de catre Presedintele Romaniei, la propunerea Ministrului de Justitie in termen de 10 zile de la data de initiere a formei de protest de catre magistrati;

(5) In conditiile in care toti judecatorii de la nivel national participa la greva, protestul se considera vot de blam impotriva Guvernului, cu consecinta emiterii decretului de catre Presedintele Romaniei, in termen de 10 zile de la initierea protestului, de destituire din functie, a primului-ministru si al ministrilor din cabinet;

(6) Cu aceeasi data de emitere a decretului de destituire a Guvernului, privind incetarea mandatului de Prim-Ministru si a Ministrilor din Guvern, Presedintele Romaniei, desemneaza un  candidat pentru functia de Prim-Ministru si numeste Guvernul pe baza votului de incredere acordat de Parlament, in conditii art. 85 din Constitutia Romaniei;

Propuneri de lege ferenda sunt formulate de catre avocat doctorand  Botomei Vasile in teza de doctorat denumita  ”Raspunderea Administrativa”  Aspecte practico-stiintifice in drept comparat.  Republica Moldova - Romania.

Articol publicat pe pe site-ul www.baroulbacau.ro la departamentul “Articole publicate de avocati in reviste de specialitate” si pe site-ul  www.botomeivasile.ro, in sectiunea “Propuneri de lege ferenda”.

Propunerile de lege ferenda, cu privire la imbunatatirea sistemului legislativ, din categoria “Raspunderea administrativa a magistratilor” au fost trasmise la Ministerului de Justitie in data de 17.07.2009, orele 15.00, fiind preluate de consilierul Ministrului de Justitie, purtator de cuvant Simona David.

Materialul a fost comunicat prin inregistrare pe www.just.ro.

Semneaza,

Av. drd. Botomei Vasile

CITIŢI ŞI:

Propunerile de lege ferenda coincid cu evenimentul national prin care, Ministrul Finantelor Publice, Gheorghe Pogea, a fost amendat de judecatori pentru ca nu le-a platit sporul de 50%.

Pogea, amendat de magistraţi

Magistraţii au făcut plângere penală împotriva lui Predoiu

Ziua în care justiţia română nu a mai existat

Posturi si:

1. Ministru de Justitie Catalin Predoiu a preluat recomandarile legislative transmise de Botomei Vasile
2. Ministrul de Justitie a initiat proiectul de lege privind modificarea statutului magistratilor, conform modelului recomandat din teza de doctorat Botomei Vasile
3. “Avocatul Botomei Vasile a fost solicitat de catre consilierii comunei Girov sa ii apere la Tribunal”

Prefectul are alegerea de a nu respecta legea partidelor politice 14/2003, de a nu respecta Legea prefectului, daca va dori sa nu respecte actele comunicate la Prefectura Bacau de catre Partidul Democrat-Liberal Organizatia Judeteana Bacau, sau alegerea de a respecta legea si, de a desemna pe directorii deconcrentrate din judetul Bacau repartizati pentru PD-L, pe bza propunerilor facute de catre presedintele PD-L Bacau,  Botomei Vasile.

In prezent conducerii legale ale Partidul Democrat-Liberal Organizatia Judeteana Bacau, i se substituie o persoana pe nume Olaru Nicolae, care nu a fost ales de catre militantii  din Partidul Democrat-Liberal Organizatia Judeteana Bacau.

Daca prefectul nu va respecta nici una din prevederile din Legea 14/2003 care guverneaza regimul de functionare al partidelor politice, domnia sa se va inscrie in randul prefectilor corupti, care nu au patit nimic pana in prezent, dar nici nu au avut nici o pretentie in respectarea demnitatii de prefect.

Prefectul judetului Bacau, Dorian Pocovnicul,  a primit in data de luni, 27 aprilie 2009 prin registratura de la prefectura Bacau, bilantul de raportare contabila pe care la inregistrat, Partidul Democrat-Liberal Organizatia Judeteana Bacau.

Bilantul contabil a fost verificat si inregistrat la urmatoarele institutii:

1. Directia Generala a Finantelor Publice Bacau – Administratia Finantelor Publice Bacau, cu numarul 92/22.04.2009;

2. Curtea de Conturi a Romaniei – Directia de control financiar judetul  Bacau cu numarul 541/24.04.2009;

3. Autoritatea Electorala Permanenta Filiala Nord-Est cu numarul 190/24.04.2009.

Speram ca atitudinea fata de lege a prefectului judetului Bacau sa nu fie preluata din modelul practicat de actualul presedinte al Consiliului Judetean Bacau, Dragos Benea.

Consiliul Judetean Bacau prin reprezentantul sau Benea Dragos, nu a respectat Legea partidelor politice, si nici Legea administratiei publice locale.

Benea Dragos s-a obisnuit sa nu respecte legile, pentru ca asta este o conditie pentru a ajunge in functii importante.

Prefectul prin atributiile pe care le are, are competenta de a verifica legalitatea hotararilor din Consiliul Judetean.

Pe aceasta cale solicitam public ca prefectul  judetului Bacau sa exercite un control de legalitate asupra hotararii de consiu judetean Bacau, prin care a fost respinsa cererea formulata de catre Partidului Democrat-Liberal Organzatia Judeteana Bacau, catre Consiliul Judetean Bacau cu privire la initierea proiectelor de hotarari de incetare a mandatelor de consilieri judeteni pentru consilierii care au pierdut calitatea de membrii in PD-L, dupa cum urmeaza:
Amagdei Robert – Radiat din partid;

Bondor Silvi – Radiat din partid pentru neplata cotizatiei timp de un an;

Mihaila Petrica - Radiat din partid pentru neplata cotizatiei timp de un an;

Ochenatu Eugen - Radiat din partid pentru neplata cotizatiei timp de un an;

Pricopie Gheorge -Radiat din partid pentru neplata cotizatiei timp de un an;

Stan Nadia -Radiat din partid pentru neplata cotizatiei timp de un an;

Sapca Nicu -Radiat din partid pentru neplata cotizatiei timp de un an;

Burca Eugen -Radiat din partid pentru neplata cotizatiei timp de un an;

Nistor Neculai -Radiat din partid pentru neplata cotizatiei timp de un an;

Nici unul dintre acesti membri nu si-au achitat obligatia de plata a cotizatiei in calitate de membri ai Partidului Democrat-Liberal Organizatia Judeteana Bacau, pe perioada cuprinsa de la 10.04.2008 si pana la data de 10.04.2009.

In conformitate cu statutul PD-L, neachitarea cotizatiei pe un timp de un an de zile  se sanctioneaza cu masura radierii din Partidului Democrat-Liberal.

Radierea este facuta din oficiu, indiferent daca s-au afiliat cu adeziune la organizatia infiintata pe judetul Bacau sau nu s-au afiliat n perioada de dupa organizare rezultata prin sentinta cuvila nr. 8/08.03.2008 irevocabila la data de 20.03.2008, dosar 46194/3/2007 al Tribunalului Bucuresti sectia a 5-a civila.

Radierea calitatii de membru a fost facuta pe data de 10.04.2009 in baza art. 36 pct. 3 din statutul PD-L.

Presedinte Consiliu Judetean desi a primit actele legale din partea Partidului Democrat-Liberal Organzatia Judeteana Bacau, reprezentat prin presedinte Botomei Vasile, a refuzat sa tina cont de acestea, facand un abuz in serviciu contra intereselor publice, prevazute de art. 248 cod penal, cu pedeapsa cuprinsa intre 6 luni si 5 ani.

Este probabil ca presedintele Consiliului Judetean Benea Dragos, sa se bazeze pe influentele politice pe care le are, care nu vor dura la nesfarsit.

Cererea, inregistrata la Consiliul Judetean Bacau, a fost primita cu nr. 1591/23.02.2009 si 1592/23.02.2009 .

Solicitam Prefectului sa verifice legalitatea Hotararii Consiliului Judetean Bacau nr. 4/30.01.2009 pe care o apreciem ca nelegala, netemeinica si nefondata.

Documentatia este inregistrata la Consiliul Judetean Bacau in condiile prevazute de Legea 215/2001, republicata.

Semneaza,Partidul Democrat-LIberal Organizatia Judeteana Bacau

Presedinte,

Av. drd. Botomei Vasile

Posturi si:

1. Botomei Vasile a infiintat Partidul Poporului – Filiala Bacau
2. Decanul Baroului Bacau este invitat de comisia juridica din Parlamentul Romaniei
3. Comunicat de presa Partidul Democrat-Liberal Organizatia Judeteana Bacau