“RĂSPUNDEREA ADMINISTRATIVĂ:

ASPECTE PRACTICO-ŞTIINŢIFICE ÎN PLAN COMPARAT –

REPUBLICA MOLDOVA ŞI ROMÂNIA”

Recomandari de lege ferenda pentru imbunatatirea sistemului legislativ,

cu privire la activitatea magistratilor din Romania

I) În plan legistativ, pentru eficientizarea răspunderii administrative a magistraţilor care declara grevă si excepţii de la răspunderea administrativă în situaţia în care toţi magistraţii participă la greva,  prin care se atrage raspunderea  administrativa a membrilor din Guvern.

In prezent, art.63 din Lg. 168/1999 din RO, cu privire la conflictele de muncă, prevede urmatoarele:

“Nu pot declara greva: procurorii, judecatorii, personalul Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne si al unitatilor din subordinea acestor ministere, personalul Serviciului Roman de Informatii, al Serviciului de Informatii Externe, al Serviciului de Telecomunicatii Speciale, personalul militar incadrat in Ministerul Justitiei, precum si cel din unitatile din subordinea acestuia.”

In acest sens, se propune  sa se modifice şi să se completeze art. 63 din Lg. 168/1999 din RO, cu privire la conflictele de muncă, prin  introducerea alineatelor după cum urmează:

(2) Procurorii şi/sau judecătorii care intră în grevă, după caz, care refuză participarea la şedinţele de judecată la care sunt planificaţi, se consideră excluşi de drept din magistratură, fără alte formalităţi de constatare prin comisiile de disciplină ale magistraţilor sau prin hotărâri;

(3) Magistraţii nu au dreptul de a formula acţiuni judecătoreşti, în ceea ce priveşte stabilirea veniturilor salariale, a sporurilor de serviciu pentru funcţiile deţinute, sub sancţiunea inadmisibilităţii acţiunilor formulate în acest sens, şi a excluderii din magistratură;

(4) Decretele de încetare a calităţii de magistrat, se emit de către Preşedintele României, la propunerea Ministrului de Justiţie, în termen de 10 zile de la data de iniţiere a formei de protest de către magistraţi;

(5) În condiţiile în care toţi judecătorii de la nivel naţional participă la grevă, protestul se consideră vot de blam împotriva Guvernului, cu consecinţa emiterii decretului de către Preşedintele României, în termen de 10 zile de la iniţierea protestului, de destituire din funcţie, a primului-ministru şi al miniştrilor din cabinet;

(6) Cu aceeaşi dată de emitere a decretului de destituire a Guvernului, privind încetarea mandatului de prim-ministru şi al miniştrilor din Guvern, Preşedintele RO, desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament, în condiţii art. 85 din Constituţia RO;

(7) Magistraţii care refuză să îşi exercite activităţile profesionale pe motiv de grevă, se consideră demişi de drept din funcţia de magistrat. În aceste condiţii, nu mai este necesar efectuarea unui control administrativ, faţă de care să se pronunţe comisiile de disciplină şi, după caz, pe cale ierarhică, instanţele judecătoreşti. Conflictele de muncă legate de nivelul salariilor şi al sporurilor pentru magistraţi, sunt exceptate de la Lg. Contenciosului Administrativ. Stabilirea grilei de venituri pentru magistraţi şi funcţiile asimilate acestora, se face prin lege sau, după caz, prin hotărâri de guvern.

EXCEPTIE:

În condiţiile în care toti magistraţii din tara intră în grevă,

Recomandăm ca această formă de protest să atragă demisia Guvernului. In caz ca protestul magistratilor se declanseaza unitar, la nivel national, impotriva unuia sau a mai multor membri din Cabinet, atragerea demisiei ii priveste doar pe acestia.

Prerogativul de constatare a încetării mandatelor premierului şi a miniştrilor din guvern, dupa caz in mod individual a unor ministri din cabinet,  aparţine Preşedintelui Romaniei prin emiterea unui decret in termen de 10 zile de la constatarea faptei, prin publicarea în M. Of. Cu data de publicare a decretului de încetare a mandatului Guvernului, Preşedintele va desemna un nou prim-ministru, care îşi va forma noul cabinet în condiţiile de acordare a votului de încredere în Parlament.

II) Propuneri de modificare si completare a Lg. 303/2004, cu privire la statutul magistratilor din Romania:

1) Propunem modificarea art. 99, din Lg. 303/2004, cu privire la următoarele:

-lit. h) a art. 99 să se modifice şi să aibă următorul cuprins: „exercitarea funcţiei, inclusiv nerespectarea normelor de drept material sau procesual cu rea-credinţa sau din gravă neglijentă, dacă fapta nu constituie infracţiune.”

Prin adăugarea textului referitor la nerespectarea normelor de drept material, se va realiza o protecţie a justiţiabililor, împotriva magistraţilor care interpretează în mod abuziv normele de drept material. Legat de acest text, propunem delimitarea a ceea ce înseamnă şi la ceea ce se referă termenul de rea-credinţa şi termenul de gravă neglijenţă. Pentru a fi în prezenţa relei-credinţe, nu e suficient că hotărârea să fie evident eronată, ci trebuie să existe şi alte indicii care să ducă la convingerea că magistratul a acţionat cu intenţie directă de a încălca legea şi în deplină cunoştinţă de cauză. Propunerea noastră este ca reaua-credinţă să aibă unul dintre următorele înţelesuri:

a) atunci când magistratul încalcă cu ştiinţă, normele de drept material sau procesual, urmărind sau acceptând prejudicierea unei persoane;

b) manipularea intenţionată a instrumentelor juridice de drept material şi procesual în scopul prejudicierii părţii vătămate.

c) intenţia frauduloasă în aplicarea legii, cu consecinţa prejudicierii părţii vătămate.

d) manipularea intenţionată a normei legale şi a principiilor generale de către magistrat, dacă prin aceasta s-a produs un prejudiciu persoanei vătămate.

În ceea ce priveşte gravă neglijenţă, evenimentul cauzator de daune sau periculos, care este rezultatul unei acţiuni sau al unei omisiuni, este premeditat şi voit de către făptuitor, ca o consecinţă a propriei acţiuni sau omisiuni. Neglijenţa condamnabilă trebuie să se prezinte ca inexplicabilă, fără legătură cu acele particularităţi ale situaţiei care ar putea face de înţeles, fără a o justifica, eroarea judecătorului.

Propunem că gravă neglijenţa să aibă unul din următoarele înţelesuri:

a) nesocotirea de către magistrat, din culpă, în mod grav şi nescuzabil, a normelor de drept material sau procesual;

b) încălcarea grosolană şi nescuzabilă a raţionamentului judiciar şi a normelor legale, dincolo de o diligenţă obiectivă, dacă prin aceasta s-a produs un prejudiciu persoanei vătămate;

c) necunoaşterea grosolană şi nescuzabilă de către judecător a regulilor în cadrul cărora se desfăşoară activitatea acestuia de natură a prejudicia partea vătămată.

Citeste articolul intergral…

Posturi si:

1. Recomandari de lege ferenda pentru imbunatatirea sistemului legislativ cu privire la administratia publica locala din Romania
2. Propuneri de lege ferenda in vederea imbunatatirii sistemului legislativ de raspundere administrativa in exercitarea apararii calificate a petitionarilor, in fata organelor de control administrativ.
3. Propuneri de lege ferenda cu privire la comisiile de disciplina din cadrul institutiilor publice

Registrele de comert sa fie abilitate sa aprobe infiintarea de  societati comerciale cu obiect de activitate de  servicii juridice.

Societatile comerciale cu profil de activitate servicii juridice, sa poate fi infiintate de catre licentiatii in drept, fara restrictii in forma in care sunt prevazute in prezent.

Pe aceasta cale va dispare inechitatea dintre juristi, discriminarea dintre profesia de avocat si profesia de consilier juridic, mijloc prin care se va realiza o adevarata liberalizare a profesiei de avocat, care este prevazuta a fi independenta, insa nu indeplineste conditia de independenta, cat timp barourile de avocati functioneaza in regim de casta.

Apreciez ca regimul de functionare a unei societati comerciale cu activitati juridice, se incadreaza in regimul de functionare, reglementat de Legea societatilor comerciale pentru toate celelalte domenii de activitate.

Avocatura este o activitate juridica de drept privat.

Avocatura nu se incadreaza in activitatile de drept public, deoarece nici unul dintre avocati, nu este numit de o institutie de drept public.

Avocatii nu fac parte din cateogoria judecatorilor, procurorilor, din categoria notarilor, din categoria executorilor judecatoresti, pentru care este necesara verificarea cunostintelor prin examene organizate de Ministerul de Justitie.

Avocatii exercita o profesie liberala bazata pe relatia contractuala dintre client si avocat.

In prezent barourile de avocati controleaza independenta avocatilor, prin organele de conducere, prin comisiile de disciplina, prin taxele discretionare impuse pentru avocati, si prin regimul de control din cadrul aceluiasi organism, care in functie de “independenta” cu care lucreaza avocatul, i se acorda licenta de activitate, in functie de relatia cu care o are cu organele de conducere si de control ale baroului.

In privinta oficiilor care se fac in categoria apararii din oficiu asigurate de barouri, apreciez ca aceste servicii trebuiesc scoase la licitatie publica, la care sa poata participa prin oferta de preturi, S.R.L.-urile infiintate de juristi prin Registrul Comertului. Astfel se va respecta apararea din oficiu, si va dispare procedura prin care avocatii trateaza cu ignoranta apararile in care sunt desemnati in calitate de avocati din oficiu.

Practica de a se lasa solutia la aprecierea instantei pe care o folosesc unii dintre avocati in fata instantelor judecatoresti in timp ce sunt desemnati in calitate de avocati din oficiu si platiti din bugetul Ministerului de Justitie, va fi eliminata prin crearea acestui sistem concurential, prin incadrarea serviciilor de asistenta juridica, in categoria serviciilor bazate pe cerere si oferta.

Programul avocatului Botomei Vasile, presedinte executiv al Partidului Democrat-Liberal

Semneaza:

Avocat drd. Botomei Vasile

Decan Baroul Bacau – U.N.B.R.

Posturi si:

1. Recomandari de lege ferenda pentru imbunatatirea sistemului legislativ cu privire la activitatea magistratilor din Romania