Actiuni de avocat

Cereri de chemare in judecata, intampinari, exceptii procesuale, apeluri, recursuri

Articole din presa

Articole publicate in reviste de specialitate

Comunicate de presa

Comunicate oferite spre informare | Mass-Media

Diverse

Activitati profesionale in calitate de avocat, in functia de decan al Baroului Bacau. Scrisori de multumire, comentarii, propuneri, etc.

Propuneri de lege ferenda

Propuneri de modificare si completare a legilor, lucrare de doctorat, specialitate drept administrativ si constitutional.

Home » Articole din presa, Articole publicate in revinste de specialitate, Propuneri de lege ferenda

Propuneri de lege ferenda in vederea imbunatatirii sistemului legislativ de raspundere administrativa in exercitarea apararii calificate a petitionarilor, in fata organelor de control administrativ.

Articol publicat in data de 16/07/09 Birou de presa - Cab. av. Vasile Botomei

Raspunderea Administrativa
Aspecte practico-stiintifice in drept comparat,
Republica Moldova si Romania

Propuneri de lege ferenda in vederea imbunatatirii sistemului legislativ de raspundere administrativa in exercitarea apararii calificate a petitionarilor, in fata organelor de control administrativ.

Botomei Vasile, doctorand in drept

Recenzent: Sergiu Cobaneanu, doctor in drept,
profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova

„Profesia de avocat a fost atestata pentru prima data in Principatele Romane, in anul 1864, ca urmare a promulgarii, de catre domnitorul Alexandru Ioan Cuza, a “Legii pentru constituirea Corpului de advocati”.
De-a lungul timpului, profesia de avocat si-a pastrat scopul pentru care a fost infiintata, reprezentand calea catre adevar, un filtru intre indoiala si certitudine, intre aparenta si chintesenta.
Propunerile abordate de care doctorand, sunt rezultatul unei comparatii intre normele de reglementare a profesiei de avocat din Republica Moldova si Romania, care merita analizate si abordate la nivel stiintific.
Scopul este de imbunatatire si perfectionare continua a institutiei aparatorului, prin eliminarea unor blocaje de acces in exercitarea profesiei, corect constatate de Curtea Constitutionala din Republica Moldova, care printr-o analiza profunda, a constatat ca este neconstitutionala prevederea de limitare a dreptului de exercitare a unei profesii liberale de catre o organizatie de drept privat.”

Propun liberalizarea profesiei de avocat prin infiintarea de cabinete individuale in regim de societate comerciala cu raspundere limitata, in forma reglementata in Romania de Legea 31/90 modificata si completata, a societatilor comerciale, care sa urmeze procedura de acreditare pe fiecare ramura de drept, printr-o examinare organizata de Ministerul de Justitie.
Registrele de comert sa fie abilitate sa aprobe infiintarea de societati comerciale cu obiect de activitate de servicii juridice.
Societatile comerciale cu profil de activitate servicii juridice, sa poate fi infiintate de catre licentiatii in drept, fara restrictiile care sunt prevazute in prezent.
Pe aceasta cale va disparea inechitatea dintre juristi, discriminarea dintre profesia de avocat si profesia de consilier juridic, mijloc prin care se va realiza o adevarata liberalizare a profesiei de avocat, care se considera libera si independenta, cu organizare, functionare si conducere autonome.
Liberalizarea efectiva a profesiei, prin liberalizarea dreptului de infiintare de societati comerciale cu activitati juridice, se subscrie in art.41, pct.(1) din Constitutia Romaniei, care prevede:
„(1) Dreptul la munca nu poate fi ingradit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupatiei, precum si a locului de munca este libera.”
Monopolizarea profesiei de avocat in organizatii profesionale de drept privat, sub forma de barou, creeaza obligativitatea si restrictia in acelasi timp, pentru persoanele cu studii juridice, sa se asocieze la aceste organizatii, in conditiile de nerespectare a dreptului de asociere, reglementat de art.40, pct.1 din Constitutia Romaniei, care prevede:
„Cetatenii se pot asocia liber, in partide politice, in sindicate, in patronate si in alte forme de asociere.”
Nu este indeplinita insa conditia de independenta, cat timp barourile de avocati functioneaza in regim de casta, si nu exista un cadru concurential intre barouri, atat ca forma de organizare la nivel national cat si la nivel administrativ teritorial.

Apreciez ca regimul de functionare al unei societati comerciale cu activitati juridice, se incadreaza in regimul de functionare reglementat de Legea societatilor comerciale pentru toate celelalte domenii de activitate.

Avocatura este o activitate juridica de drept privat.
Avocatura nu se incadreaza in activitatile de drept public, deoarece in Romania avocatii nu sunt numiti de o institutie de drept public, iar in ceea ce ii priveste pe avocatii din Republica Moldova, sistemul de organizare a acestora este tot in organizatii de drept privat, chiar daca decizia de inregistrare se elibereaza de Ministrul de Justitie.
Avocatii exercita o profesie liberala bazata pe relatia contractuala dintre client si avocat.
Prin modificarile succesive ale legii 51/1995, in Romania s-a dorit sa se realizeze un echilibru intre profesia de avocat si profesia de magistrat, in sensul de a impune magistratilor care doresc sa devina avocati, sa sustina examene pentru intrarea in profesie.
Motivatia de fapt care a stat la baza acestor modificari, cuprinse in OUG 159/2008, prin modificarea art.16, care prevedea posibilitatea magistratilor, notarilor si consilierilor juridici, cu vechime de peste 10 ani in functii juridice, sa intre in barou cu scutire de examen, a fost de a determina Consiliul Superior al Magistraturii sa mentina prevederile anterioare anului 2008, potrivit carora, prin egalitate de tratament, in conditiile unei vechimi de 10 ani in functii juridice, exista posibilitatea ca avocatii sa fie admisi in magistratura cu scutire de examen.
Consider ca modificarea normelor de reglementare de admitere in profesia de avocat, prin restrictionarea accesului in profesie a categoriilor de magistrati si a consilierilor juridici, cu vechime de peste 10 ani, nu ar trebui sa atraga dupa sine modificarea regulamentului de admitere in magistratura, deoarece barourile ca organizatie de drept privat, nu se ridica la competenta de examinare a magistratilor.
In prezent, barourile de avocati controleaza independenta avocatilor, prin organele de conducere, prin comisiile de disciplina, prin taxele discretionare impuse pentru avocati, si prin regimul de control din cadrul aceluiasi organism,
Astfel, in functie de “independenta” cu care lucreaza avocatul, in functie de relatia pe care o are cu organele de conducere si de control ale baroului, i se acorda licenta de activitate.
In privinta oficiilor care se fac in categoria apararii din oficiu asigurate de barouri, apreciez ca aceste servicii trebuie scoase la licitatie publica, la care sa poata participa prin oferta de preturi, S.R.L.-urile infiintate de juristi prin Registrul Comertului, in conditiile unei acreditari primite din partea Ministerului de Justitie.
Astfel se va respecta apararea din oficiu, si vor disparea situatiile in care avocatii trateaza cu superficialitate dosarele in care sunt desemnati ca aparatori din oficiu.
Practica de a se lasa solutia la aprecierea instantei pe care o folosesc unii dintre avocati in fata instantelor judecatoresti, in timp ce sunt desemnati in calitate de avocati din oficiu si platiti din bugetul Ministerului de Justitie, va fi eliminata prin crearea acestui sistem concurential, prin incadrarea serviciilor de asistenta juridica, in categoria serviciilor bazate pe cerere si oferta.
Din acest punct de vedere, este de apreciat cadrul legislativ din Republica Moldova prin Legea Nr. 1260-XV din 19-07-2002, in care se prevede facultatea inpricinatului supus anchetei de cercetare penala, de a-si alege liber un aparator din oficiu, din lista avocatilor cu drept de acordare a asistentei din oficiu, urmand ca numirea unui asemenea avocat sa cada in competenta Consiliului Baroului prin avocatul coordonator, doar in conditiile in care inpricinatul nu opteaza liber pentru nici unul din acestia.
Propun ca aceasta prevedere din Legea Nr. 1260-XV din 19-07-2002 a Republicii Moldova sa fie preluata si in Romania prin modificarea si completarea Legii 51/1995 deja modificata si completata de organizare si exercitare a profesiei de avocat, care nu se ridica la nivelul de imbunatatire a sistemului de aparare asigurat prin Baroul de avocati din Republica Moldova.
Referitor la raspunderea administrativa a avocatilor, in calitate de persoane fizice autorizate sa exercite o profesie liberala, in reglementarea dreptului la aparare, se remarca prin analizarea in drept comparat a legii de organizare si exercitare a profesiei de avocat, din Republica Moldova, cu Legea de organizare si exercitare a profesiei de avocat din Romania, un model de urmat de catre Romania, din legislatia de reglementare din Republica Moldova.

Aprecieri fata de reglementarile de raspundere administrativa din Statul Moldovean:
-In Republica Moldova, admiterea in profesia de avocat, se face pe baza unui examen de primire in profesie, care definitiveaza calitatea avocatului de aparator.
Acest examen presupune acumularea unui punctaj de 48 de puncte dintr-un total de 150 de puncte, calculate pentru 3 sesiuni de examen, spre deosebire de conditiile impuse in Romania, potrivit carora candidatul trebuie sa ia nota de minim 7 la fiecare disciplina de examen, sub sanctiunea respingerii la examen, daca la unul dintre examene ia o nota mai mica de 7.
De asemenea, este de apreciat faptul ca termenul dintre examene este de maxim 15 zile, ceea ce asigura candidatului un timp optim de asigurare a refacerii capacitatii intelectuale de dupa fiecare examen, spre deosebire de Romania, in care examenele se dau succesiv, pe o perioada de 5 zile, cate unul in fiecare zi.
Pentru a participa la examenul de admitere in profesie, avocatul trebuie sa faca dovada unui stagiu pe langa un maestru, pe durata unui an de zile, timp in care aspirantul la profesia de avocat, nu are dreptul de a asigura asistenta si reprezentare juridica, in fata organelor de cercetare penala, si nici in fata instantelor penale.
Apreciez ca aceasta masura, prevazuta in codul deontologic al avocatilor din Republica Moldova, este o aplicabilitate eficienta a raspunderii juridice si administrative, pe care si-o asuma atat avocatul stagiar, cat si Baroul de Avocati, in calitate de persoana juridica.
Practic, Statul Moldovean, a rezervat dreptul de asigurare a unei aparari calificate, in fata organelor de cercetare penala si a instantelor penale, in lumina garantiilor prevazute de Constitutia Republicii Moldova, cu raportare la art.6, (1), din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
Astfel, se indeparteaza riscul de incalcare a dreptului garantat la aparare, prin exercitarea asistentei si reprezentarii juridice printr-un aparator, care nu este definitivat in profesia de avocat, si care poate sa nu treaca examenul de definitivare, ceea ce presupune ca apararea nu a fost eficienta in cauza respectiva.
In Romania, admiterea in profesia de avocat se face printr-un examen de admitere in stagiu, si la intervel de 2 ani de zile, prin sustinerea examenului de definitivare in profesia de avocat.
Avocatul stagiar din Romania are dreptul de asistenta si reprezentare, nu numai in fata instantelor civile, administrative si comerciale, cum este prevazut in Republica Moldova, ci si de reprezentare in fata organelor de cercetare penala si a instantelor penale, ca instante de fond.
Astfel, statul roman a creat un set de norme juridice care nu garanteaza asigurarea dreptului garantat la aparare, in conditiile permisibilitatii de reprezentare prin oficii si pe baza de contract, aparararea subiectilor de drept in fata organelor de cercetare penala si a instantelor penale, prin intermediul unor avocati stagiari, mai inainte de definitivarea acestora in profesie.
Ca o apreciere practico-stiintifica in acest domeniu, consider ca in Romania trebuie reformata legea de organizare si exercitare a profesiei de avocat, deoarece aceasta aduce atingere interesului legitim al subiectilor de drept, care sunt pusi in situatia faptului implinit, de a-si asuma o aparare in procesul penal printr-un avocat stagiar, care nu constituie garantarea dreptului la aparare.
In Romania, practica avoocatilor stagiari in fata instantelor penale, este de a raspunde in cadrul procesului penal, prin expresia „ramane la aprecierea instantei”, conditii in care nu putem vorbi de existenta unei aparari calificate.
Mai mult decat atat, pe fondul lipsei de experienta a avocatilor stagiari, beneficiaza celelalte parti din proces, care prin exercitarea unei aparari calificate, prejudiciaza pe subiectul de drept care a beneficiat de apararea unui avocat stagiar.
Examinarea avocatilor stagiari de catre alti avocati din cadrul aceluiasi barou, determina pe avocatii stagiari sa se comporte emotional si cu timiditate in procesele pe care le au in contradictoriu cu ceilalti avocati, cat timp aprecierea la examenul de definitivare este facuta de catre adversarul sau.
Sub acest aspect, trebuie imbunatatita legislatia in Romania, prin preluarea normelor de reglementare din Republica Moldova.
Din aceste cauze, instantele de judecata sunt incarcate cu cauze care in conditiile in care apararea in fata organelor de cercetare penala ar fi fost eficienta, nu s-ar mai fi ajuns la cheltuielile pe care le face statul cu procesele penale, soldate cu achitarea subiectilor de drept trimisi in judecata.
Aceasta, in consideratia in care instantele de control judiciar, nu intotdeauna verifica legalitatea probelor administrate in fata organelor de cercetare penala si a instantelor de fond, rezumandu-se la aprecierea sumara a hotararilor pronuntate la instantele de fond, cea cce atrage consecinta raspunderii administrative a statului roman, in cadrul proceselor care se judeca in fata instantelor internationale.
Din acest motiv, statul roman suporta din buget cheltuielile de judecata si despagubirile civile acordate de instantele internationale.
Se observa in acest sens, ca desi Republica Moldova este un stat in curs de aderare, are in acest domeniu reglementari mai eficiente decat Romania, care este membra a Uniunii Europene.
Eficienta este data inclusiv de componenta Comisiei de licentiere a profesiei de avocat, in care se face examinarea candidatilor inscrisi, sub aspectul calitatii serviciului de examinare dinmembrii care compun comisia.
In Republica Moldova, comisia de examinare se constituie prin ordinul Ministrului Justitiei pe un termen de 4 ani, si este formata din 11 membri, astfel:
- 6 membrii desemnati alesi de Congres;
- 2 reprezentanti ai organelor de drept;
- 1 lector universitar in materie de drept ales de senat;
- 2 reprezentanti ai Ministerului de Justitie;
Spre comparatie in Romania aceste comisii sunt desemnate numai de catre Consiliul Baroului, in care criteriul de calitate nu exista , deoarece selectia in comisie nu se prevede participarea ca mebrii categoriile profesionale din partea organelor de drept, din partea mediului universitar, asemenea ca si din partea Minisrului de Justitie.
Daca avocatul stagiar nu ia examenul de definitivat, el este inscris automat pentru urmatoarea sesiune de examen, stabilit la un interval de 6 luni.
Repingerea candidatului la a doua examinare, atrage consecinta excluderii din profesia de avocat.
Din acest punct de vedere legea de organizare si de exercitare a profesiei de avocat din Romania este criticabila sub aspectul celor mentionate, fata de care in lucrarea prezenta apreciez oportunitatea de a face propunerile de lege ferenda mentionate.
In Republica Moldova, exercitarea profesiei de avocat se face pe baza unei licente ce se elibereaza de Ministrul de Justitie.
In Romania, exercitarea profesiei se face pe baza unei decizii emisa de catre Consiliul Baroului.
Este de apreciat in acest sens modelul de licentiere pentru obtinerea dreptului de exercitare a profesiei de avocat, reglementat prin ordin al Ministrului de Justitie din Republica Moldova, in comparatie cu modelul din Romania, prin care dreptul dee exercitare a profesiei se dobandeste printr-o decizie emisa de o organizatie de drept privat.
Astfel, in vederea institutionalizarii acestei activitati profesionale in Romania, si de asimilare a profesiei de avocat in categoria profesiei de magistrat, consider ca numai dupa ce se va prelua modelul de licentiere din Republica Moldova, se va putea realiza trecerea fara examen din avocatura in magistratura, pe baza experientei profesionale acumulata intr-o perioada de 10 de execitare a profesiei de avocat.

Consider ca Romania ar trebui sa preia din legislatia Republicii Moldova, reglementari in domeniul admiterii in profesia de avocat, crearea facultatii pentru invinuit sau inculpat de a-si alege liber un avocat din oficiu din randul avocatilor inscrisi pe lista, precum si prevederea de a fi luati in evidenta spre emitere de decizii de primire in profesie, de catre Ministerul de Justitie.
In ceea ce privesc societatile cu raspundere limitata, cu profil de activitate juridica, infiintate de licentiati in drept, fara apartenenta la structurile profesionale de tip barou, consider ca membrii acestora trebuie sa beneficieze de egalitate de tratament in recunoasterea profesionala a activitatii, in conditiile promovarii unui examen organziat de Ministerul Justitiei, separat pentru fiecare ramura de drept in parte.

Bibliografie:
1. Legea 31/90 modificata si completata;
2. Constitutia Romaniei;
3. OUG 159/2008;
4. Legea Nr. 1260-XV din 19-07-2002, din Republica Moldova;

Drd.Botomei Vasile 29.06.2009