Actiuni de avocat

Cereri de chemare in judecata, intampinari, exceptii procesuale, apeluri, recursuri

Articole din presa

Articole publicate in reviste de specialitate

Comunicate de presa

Comunicate oferite spre informare | Mass-Media

Diverse

Activitati profesionale in calitate de avocat, in functia de decan al Baroului Bacau. Scrisori de multumire, comentarii, propuneri, etc.

Propuneri de lege ferenda

Propuneri de modificare si completare a legilor, lucrare de doctorat, specialitate drept administrativ si constitutional.

Home » Articole din presa, Articole publicate in revinste de specialitate, Propuneri de lege ferenda

Propuneri de lege ferenda cu privire la comisiile de disciplina din cadrul institutiilor publice

Articol publicat in data de 16/07/09 Birou de presa - Cab. av. Vasile Botomei

Raspunderea Administrativa
Aspecte practico-stiintifica in drept comparat,
Republica Moldova si Romania

Propuneri de lege ferenda cu privire la comisiile de disciplina din cadrul institutiilor publice

Botomei Vasile, doctorand in drept

Recenzent: Sergiu Cobaneanu, doctor in drept,
profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova

„Lucrarea trateaza aspecte de drept comparat, cu referire la unele aspecte de imbunatatire a sistemului legislativ, de eficientizare a raspunderii administrative a functionarilor publici.
In scopul eficientizarii activitatii comisiilor de disciplina din Republica Moldova, se propune adoptarea unor norme de reglementare, prin care sa se asigure o eficientizare a activitatii comisiilor de disciplina.
Propunerile de lege ferenda cu privire la procedura aprobarii tacite, merita analizate si abordate la nivel stiintific, in scopul imbunatatirii si al perfectionarii continue a sistemului legislativ, aflat in coerenta cu normele din Uniunea Europeana.”

Membrii comisiilor de disciplina din cadrul institutiilor publice, trebuie sa faca parte din structuri administrative ierarhic superioare institutiei din care fac parte persoanele trimise spre judecata la comisia de disciplina.
Motivatia este determinta de respectarea principiului impartialitatii, din partea membrilor din comisie, asupra carora nu trebuie sa planeze nici o atitudine de subiectivism si sa nu se gaseasca in relatii de subordonare pe linie profesionala fata de cei cercetati.
Membrii din comisia de disciplina isi desfasoara activitatea dupa regulile de functionare a completelor din cadrul instantelor jurisdictionale.
Persoana trimisa in fata comisiei de disciplina are dreptul de a-si alege un aparator care sa-I reprezinte interesele in fata comisiei.
Persoanele interesate au dreptul sa formuleze recuzari individuale, pentru toti membrii comisiei, asemenea ca si pentru membrii supleanti.
Motivele de recuzare sunt urmatoarele:
1. in cazul in care membrul (supleantul), sotul sau, ascendentii ori descendentii lor, au vreun interes in judecarea pricinii sau cand este sot, ruda sau afin, pana la al patrulea grad inclusiv, cu vreuna din parti;
2. daca membrul (supleantul) este sot, ruda sau afin in linie directa ori in linie colaterala, pana la al patrulea grad inclusiv, cu avocatul sau mandatarul unei parti sau daca este casatorit cu fratele ori sora sotului uneia din aceste persoane;
3. cand sotul in viata si nedespartit al membrului (supleantului), este ruda sau afin a uneia din parti pana la al patrulea grad inclusiv, sau daca, fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copii;
4. daca membrul (supleantul), sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu aceea care se judeca sau daca au o judecata la instanta unde una din parti este judecator;
5. in cazul in care intre membru (supleant) si una din parti a fost o judecata penala in timp de 5 ani inaintea recuzarii;
6. daca membrul (supleantul) este tutore sau curator al uneia dintre parti;
7. in cazul in care membrul (supleantul) si-a spus parerea cu privire la cauza ce se judeca;
8. daca membrul (supleantul) a primit de la una din parti daruri sau promisiuni de daruri ori altfel de indatoriri;
9. daca este vrajmasie intre membru (supleant), sotul sau una din rudele sale pana la al patrulea grad inclusiv si una din parti, sotii sau rudele acestora pana la gradul al treilea inclusiv.
Propunerea de recuzare se inregistreaza la sediul in care functioneaza comisia, cel mai tarziu pana la iesirea in deliberare.
Recuzarea suspenda procedura de solutionare a cauzei.
Presedintele comisiei de disciplina are obligatia, sub sanctiunea decaderii din functia de membru in comisia de disciplina, de a inainta dosarul la comisia de disciplina care functioneaza in cadrul institutiei iearhic superioare, iar in conditiile in care incidentul procedural apare in fata comisiei de disciplina a Inaltilor Functionari Publici, recuzarea se va solutiona de catre instanta competenta de contencios administrativ.
Procedura de judecata in fata comisiei de disciplina se desfasoara dupa regulile de procedura din instantele de contencios administrativ.
Hotararea comisiei de disciplina este definitiva in conditiile in care nu este atacata in fata instantei de contencios administrativ, in termen de 15 zile de la comunicare.
Actiunea introdusa in fata instantei de contencios administrativ, suspenda de drept sanctiunea aplicata, pana la data de solutionare irevocabila a cauzei.
In Romania, normele de organizare si functionare a comisiilor de disciplina, adoptate prin HG 1344/2007, prevad in art.50, pct.1, termenul de 10 zile calendaristice, calculat de la data primirii raportului comisiei de disciplina, in care persoana cu competenta legala din cadrul autoritatii sau institutiei publice, emite actul administrativ de sanctionare al functionarului public.
Acest termen trebuie derogat in sensul de a se aplica sanctiunea disciplinara, in termen de 10 zile calendaristice de la data epuizarii cailor de atac.
Normele de organizare si functionare a comisiilor de disciplina, adoptate prin HG 1344/2007, sunt criticabile sub aspectul prevederilor art.50, pct.2, care prevede urmatoarele:
In cazul in care persoana care are competenta legala de a aplica sanctiunea disciplinara aplica o alta sanctiune decat cea propusa de comisia de disciplina, are obligatia de a motiva aceasta decizie.
Apreciem ca aceasta prevedere este neconstitutionala, in raport cu principiul garantarii dreptului la aparare, prevazut ca principu constitutional, in Constitutia Romaniei, in Constitutia Republicii Moldova, precum si in prevederile CEDO, la care atat Romania cat si Republica Moldova au aderat, prin tratate de recunoastere.
Procedura de modificare a sanctiunii disciplinare de catre conducatorul unitatii, incalca principiul de proportionalitate a raspunderii administrative, stabilit de catre comisia de disciplina din institutia care a aplicat sanctiunea.
Astfel, in Romania, apreciez ca toata procedura de constatare si de aplicare a sanctiunii administrative, este ineficienta, deoarece prin normele in cauza, conducatorul unitatii are dreptul de a desemna preferential doi din cei trei membri ai comisiei, iar sanctiunea aplicata de catre comisie poate fi schimbata in tot sau in parte de catre acesta.
Aceasta este o forma imbunatatita a procedurii de functionare a comisiei de disciplina, si reprezinta o propunere de lege ferenda pentru imbunatatirea sistemului legislativ de reglementare a raspunderii administrative pentru functionarii publici din Republica Moldova.
Procedura constituie un mijloc de eficientizare a raspunderii administrative si de adaptare a normelor de functionare si reglementare, potrivit principiilor de functionare a instantelor judecatoresti de contencios administrativ, adaptata la cerintele si principiile constitutionale din Republica Moldova.
Pentru functionarii publici din Romania, procedura propusa, de imbunatatire a functionarii comisiei de disciplina si a eficientizarii raspunderii administrative, urmareste crearea cadrului procedural de eliminare a abuzurilor, pe care le suporta functionarii publici din partea organelor executive ale unitatilor administrativ-teritoriale.
Avand in vedere faptul ca, comisia de disciplina are in componenta trei membri titulari, functionari publici definitivi numiti in functie publica pe perioada nedeterminata, functionarea acesteia este aservita conducatorului autoritatii sau institutiei publice, deoarece doi dintre acestia, care constituie majoritatea pentru adoptarea unei hotarari, sunt prevazuti a fi desemnati de conducatorul autoritatii sau institutiei publice.
Imprejurarea ca al treilea membru este desemnat de organizatia sau organizatiile sindicale reprezentative din institutia publica in cauza, dovedeste ca, conducatorul autoritatii exercita un control de putere al deciziei din comisiile de disciplina, motiv pentru care, ca propunere de lege ferenda, apreciez imbunatatirea functiunii comisiei de disciplina prin alegerea aleatorie a membrilor din comisie, pe baza unui vot secret, din randul functionarilor publici ai institutiei ierarhic superioare, de catre Adunarea Generala a functionarilor publici ai institutiei ierarhic superioara.
Procedura alegerii membrilor supleanti este identica cu a alegerii membrilor comisiilor de disciplina.
De asemenea, procedura de desemnare a secretarului titular si a secretarului supleant, prevazuta in normele de functionare si organizare a comisiilor de disciplina, trebuie imbunatatita, in sensul ca prerogativa de desemnare a acestora sa nu fie in atributul conducatorului autoritatii publice, ci in competenta Adunarii generale care a ales membrii din comisii.
Din acest motiv este propusa procedura de recuzare a membrilor din comisie, asemenea ca si procedura suspendarii de drept a hotararii adoptate de catre comsia de disciplina pe toata durata de exercitare a cailor de atac, pana la ramanerea irevocabila a hotararii din sistemul de dublu grad de jurisdictie din fata instantelor de contencios administrativ.
Procedura elimina discretionarismul si principiul aservirii membrilor din comisie de catre organele de conducere ale institutiei, dovedindu-se ca in repetate randuri, acestea adopta hotararile in concordanta cu dispozitiile primite de la conducatorii institutiei in cauza.
Nefiind prevazuta procedura suspendarii de drept pe calea contestatiei, pana la finalizarea procedurii de judecata in fata instantei de contencios administativ, functionarii publici sunt supusi vatamarii in drepturile legitime, prin caracterul definitiv pe care il are hotararea dispusa de comisia de disciplina, care se inscrie in cazierul judiciar al celui cercetat, mai inainte de solutionarea cailor ordinare de atac.
Prejudiciile acestei proceduri ce se propune a fi inbunatatita, sunt de afectare a conditiilor de promovare in functiile ierarhic superioare a functionarilor publici, desi din punct de vedere al prezumtiei de nevinovatie, hotararile dispuse de comisiile de disciplina nu trebuie sa aiba caracter definitiv mai inainte de epuizarea cailor de atac in cadrul instantelor judecatoresti.
In Romania, normele de organizare si functionare a comisiilor de disciplina, adoptate prin HG 1344/2007, prevad ca pentru abaterea disciplinara pentru care se face vinovat functionarul public, sa se efectueze cercetari administrative, stabilite prin dispozitii generale privind procedura cercetarii administrative.
Apreciez ca aceasta procedura creeaza conditiile de eficientizare a raspunderii administrative, insa normele sunt perfectibile prin aceea ca se impune a se modifica art.31, pct.3 din HG 1344/2007, in care se prevede ca:
Cercetarea abaterilor disciplinare ale functionarilor publici din cadrul aparatului de specialitate al primarului si din cadrul aparatului de specialitate al consiliului judetean poate fi delegata compartimentului de control din cadrul institutiei prefectului.
Ca propunere de imbunatatire a normelor din Romania, trebuie introdus caracterul obligatoriu de delegare a procedurii de cercetare administratva in competenta Institutiei Prefectului si nu optional, asa cum se intelege prin sintagma poate.
Aceasta este o cerinta minima de modificare a art.31, pct.3, desi ca rezultat al exercitarii activitatii de avocat, mentin propunerea de imbunatatire a sistemului legislativ, in sensul de a se efectua nu numai cercetari administrative, dar si procesul de judecata din cadrul comisiei de disciplina, de catre comisii din cadrul autoritatii sau institutiei publice ierarhic superioare.

Bibliografie
1. HG 1344/2007

Drd.Botomei Vasile 29.06.2009