Actiuni de avocat

Cereri de chemare in judecata, intampinari, exceptii procesuale, apeluri, recursuri

Articole din presa

Articole publicate in reviste de specialitate

Comunicate de presa

Comunicate oferite spre informare | Mass-Media

Diverse

Activitati profesionale in calitate de avocat, in functia de decan al Baroului Bacau. Scrisori de multumire, comentarii, propuneri, etc.

Propuneri de lege ferenda

Propuneri de modificare si completare a legilor, lucrare de doctorat, specialitate drept administrativ si constitutional.

Home » Actiuni de avocat, Activitati de interes public, Articole din presa, Cele mai citite stiri, Cele mai noi stiri, Comunicate de presa, Diverse

Principii ale unei justiții drepte, citate de lucrarea științifică a dr.Botomei Vasile

Articol publicat in data de 4/11/18 Birou de presa - Cab. av. Vasile Botomei

                                          Extras din teza de doctorat dr.Botomei Vasile,

                                         Preluat din paginile 56-66, in formatul autorizat

                     de Ministerul Educatiei Nationale si Cercetatii Stiintifice din Romania

             conform  Atestat de doctor in drept seria M0001712, eliberat cu nr.16037/17-04-2014.

         Numerele din paranteza, corespund numerelor din documentele publicate, in  anexele tezei.

    V. Răspunderea administrativă a statului, prin garantarea dreptului la apărare prin avocaţi.

 Profesia de avocat a fost reglementată pentru prima dată in Principatele Române prin Legea din 6 decembrie 1864 [45] pentru constituirea corpului de avocaţi, adoptată in timpul 57 domniei lui Alexandru Ioan Cuza. De la această dată, profesia de avocat a cunoscut diverse stadii de evoluţie, dintre care unul dintre cele mai tragice a fost în perioada de după al Doilea Război Mondial, când a avut loc divizarea statului unitar român şi crearea a două state gemene, RO. şi R.M.. În această perioadă, rolul apărătorului era formal, fără ca această profesie să fie reglementată de autonomia şi independenţa profesională. Profesia de avocat a facut obiectul mai multor legiferări, cu perioade în care organizarea profesiei a fost sub control de stat, cât şi sub controlul organizaţiilor profesionale de drept privat.Cu începere din anul 1990, atât în RO, cât şi în R.M., s-a reinstituit principiul de garantare al dreptului la apărare prin înfiinţarea instituţiei avocatului din oficiu. Legat de această teorie, lucrarea cercetează aspecte practico-ştiinţifice de drept comparat, constatări şi recomandări în scopul eficientizării răspunderii administrative a statului, pentru serviciile avocaţilor desemnaţi din oficiu de către organizaţiile profesionale de tip barou. Constatăm că statul răspunde administrativ-patrimonial faţa de cetăţenii săi, prin condamnarea la despăgubiri civile aplicate de către instanţele internaţionale în litigiile dintre cetăţeni şi stat, ca rezultat al neasigurării dreptului garantat la apărare prin avocaţi, după caz, de neexercitare a diligenţelor procedurale de către aceştia, având în vedere că statul nu are drept de control asupra avocaţilor. Constatări referitor la R.M.: Admiterea în profesia de avocat, se face pe baza unui examen de primire în profesie. Examenul presupune acumularea unui punctaj de 48 de puncte dintr-un total de 150 de puncte, calculate pentru trei sesiuni de examen, spre deosebire de condiţiile impuse în RO., potrivit cărora candidatul trebuie să ia nota de minim 7 la fiecare disciplină de examen, sub sancţiunea respingerii la examen. Termenul dintre examene este de maxim 15 zile, ceea ce asigură candidatului un timp optim de asigurare a refacerii capacităţii intelectuale de după fiecare examen, spre deosebire de RO., în care examenele se dau succesiv, pe o perioadă de cinci zile, câte unul în fiecare zi. Pentru a participa la examenul de admitere în profesie, avocatul trebuie să facă dovada unui stagiu pe lângă un maestru, pe durata unui an de zile, timp în care aspirantul la profesia de avocat nu are dreptul de a asigura asistenţă şi reprezentare juridică, în faţa organelor de cercetare penală, şi nici în faţa instanţelor penale. Comisia de examinare se constituie prin ordinul Ministrului Justiţiei pe un termen de patru ani şi este formată din unsprezece membri, dintre care șase membri desemnaţi – aleşi de Congres, doi reprezentanţi ai organelor de drept, un lector universitar în materie de drept – ales de Senat şi doi reprezentanţi ai Ministerului de Justiţie. Exercitarea profesiei de avocat se face pe baza unei licenţe ce se eliberează de Ministrul de Justiţie. Se prevede facultatea împricinatului supus anchetei, de a-şi alege opţional un avocat 58 din oficiu din lista avocaţilor pentru oficii. Există instituţia avocaţilor publici, cu organizare autonomă, având ca obiect acordarea de asistenţă juridică pentru persoanele care nu-şi pot permite angajarea unui apărător. Constatări referitor la RO.: Admiterea în profesia de avocat se face printr-un examen de admitere în stagiu, şi la interval de doi ani, prin susţinerea examenului de definitivare în profesia de avocat. Avocatul stagiar are dreptul de asistenţă şi reprezentare juridică în faţa organelor de cercetare penală şi în faţa instanţelor de fond de la judecătorii şi tribunale. Comisiile de examinare sunt desemnate numai de către Consiliul Baroului, fără participarea niciunui reprezentant din partea Ministerului de Justiţie. Se prevede că avocatul stagiar care nu ia examenul de definitivat, să fie înscris automat pentru următoarea sesiune de examen, stabilită la un interval de șase luni, iar respingerea candidatului la a doua examinare, atrage consecinţa excluderii din profesia de avocat. Lg. de organizare şi exercitare a profesiei de avocat [31] în vigoare în semestrul 1 din 2010, aduce atingere dreptului garantat la apărare, ca garanţie pe care statul trebuie să o asigure în exercitarea procesului penal pentru învinuiţii sau inculpaţii care nu au posibilităţi materiale de a-şi asigura un apărător angajat, prin delegarea acestui serviciu inclusiv pentru avocatul stagiar.Nu există nicio reglementare în materia organizării şi funcţionării instituţiei avocaţilor publici. Sunt obligaţi să susţină examen de admitere în profesia de avocat, prin organizaţii profesionale de drept privat, atât magistraţii, cât şi doctorii in drept. Recomandări referitor la R.M.: a) să nu modifice Lg. în ceea ce constă procedura de admitere în profesia de avocat existentă în prezent, la nivelul semestrului 1 din 2010; b) să creeze cadrul legislativ de înfiinţare de barouri concurente, în fiecare raion; c) să echivaleze examenul de definitivat din avocatură, cu examenul de admitere în magistratură. Concluzia noastră în acest domeniu este că, răspunderea administrativ-patrimonială a statului poate fi garantată faţa de cetăţean, în condiţiile asigurării apărării prin avocaţi din oficiu organizaţi în instituţia avocatului public, propusă spre înfiinţare ca o a doua componentă a profesiei de avocat organizată sub controlul instituţiei ombudsman-ului, ineficientă în prezent. Recomandări referitor la RO.: 1. Încadrarea asistenţei juridice în categoria serviciilor bazate pe cerere şi ofertă. 2. Modificarea şi completarea Legii 51/1995 [31], prin asigurarea facultăţii de alegere a unui apărător din oficiu de către învinuit, după caz, inculpat, dintr-un tablou al avocaţilor înscrişi pe lista avocaţilor din oficiu. În RO., sunt avocaţi stagiari care în faţa instanţelor penale, lasă soarta apărării la aprecierea instanţei, motiv pentru care fără a generaliza, considerăm că nu suntem în faţa unei apărări calificate. Mai mult decât atât, pe fondul lipsei de experienţă a 59 avocaţilor stagiari, beneficiază celelalte părţi din proces, care prin exercitarea unei apărări calificate, prejudiciază pe subiectul de drept care a beneficiat de apărarea unui avocat stagiar. 3. Examenele de admitere în profesie şi definitivatul pentru avocaţii stagiari, să se organizeze în centre universitare, cu posibilitatea participării unor judecători sau procurori în comisia de examinare a candidaţilor. Astfel, se creează premizele asimilării profesiei de avocat din RO., în categoria profesiei de magistrat. Rezultatul cercetarii s-a implementat prin cererea Baroului Bacau-UNBR, reprezentat prin decan Botomei Vasile, care a obtinut acordul favorabil al Consiliului Superior al Magistraturii din RO. A se vedea Anexele nr.44 si 45. 4. Înfiinţarea instituţiei avocatului public, aflată sub control de stat, sub coordonarea Instituţiei Avocatului Poporului, reglementată în RO. prin Lg. 35/1997 republicată în 2007 [46]. Aceste servicii vor fi în regim de monopol, bugetate de la stat din fondul de cheltuieli prevăzut a fi alocat pentru asistenţă juridică din oficiu. Practica instanţelor internaţionale a dovedit că statul român a fost condamnat la Curtea Europeană A Drepturilor Omului, în cauze în care cetăţenii români s-au plâns ca nu au beneficat de garanţia dreptului la apărare în cadrul proceselor de la instanţele naţionale. „În privinţa apărării gratuite din partea avocaţilor numiţi din oficiu, Curtea constată că aceştia au fost desemnaţi în şedinţă, că nu cunoşteau nici dosarul, nici clientul şi că, în plus, nu au avut la dispoziţie timpul necesar pentru a pregăti apărarea, Curtea concluzionand că reclamantul nu a beneficiat în faţa curţii de apel şi a C.S.J. de o apărare efectivă.”[47] Din aceste motive, statul este sancţionat patrimonial pentru activităţi asupra cărora nu deţine un control efectiv. Justiţiabilii care optează pentru avocat din oficiu vor avea obligaţia de plată a cheltuielilor estimate pentru serviciile realizate, în condiţiile în care pe parcursul procesului vor înlocui apărarea din oficiu cu apărare pe bază de contract. Estimarea cheltuielilor pentru serviciile realizate de către avocatul din oficiu, se va face de către instanţă, în funcţie de volumul activităţilor desfăşurate. Numai prin instituirea serviciului de asistenţă juridică din oficiu sub control de stat, se justifică răspunderea patrimonială a statului pentru neexercitarea funcţiei de control în serviciile care asigură garantarea dreptului la apărare prin avocaţi. În aceste condiţii, statul va fi în măsură să-şi recupereze prejudiciile cauzate din culpa avocaţilor, prin instituirea răspunderii administrativpatrimoniale a avocaţilor în solidar cu statul. 5. Menţinerea în vigoare a instituţiei avocatului independent, aflată în organizarea şi controlul organizaţiilor profesionale de drept privat, în condiţii de organizare şi funcţionare autonomă, pe principiul de pluralism al organizaţiilor profesionale de drept privat – în care să funcţioneze două sau mai multe structuri profesionale, atât la nivel naţional, cât şi la nivel 60 judeţean, în regim de specializare în organizaţii profesionale de profil (civil, penal, administrativfiscal, comercial, internaţional) şi de recunoaştere a dreptului de afiliere al unui avocat la mai multe astfel de organizaţii, în funcţie de specializare. În acest sens, au fost publicate articolele: – “Propuneri de lege ferenda în vederea îmbunătăţirii sistemului legislativ de răspundere administrativă în exercitarea apărării calificate a petiţionarilor, în faţa organelor de control administrativ”, [48, p.90]; – “Metode de îmbunătăţire şi de garantare a apărării din oficiu pentru petiţionarii reprezentaţi prin avocaţi”, [49, p.20]. În susținerea teoriei din teza de doctorat privind recomandarea, dar și implementarea domeniului de cercetare privind pluralismul organizațiilor profesionale de apărare, cu organizare și funcționare autonomă, liberă și independentă la nivel național și județean, se solicită a se aprecia rezultatul cercetării în domeniu prin practica aplicată de autorul tezei pe parcursul studiilor de doctorat, prin înființarea, înregistrarea și autorizarea de către autoritățile statului român, a persoanelor juridice după cum urmează: -organizația profesională denumită Baroul Bacău din cadrul Uniunii Naționale a Barourilor din Ro., cu sediul în Bacău, str.Republicii, nr.27, A, 3, înregistrată și autorizată în baza Lg. 51/1995 [31] cu codul de înregistrare fiscală 16655686, adresa site www.baroulbacau.ro, aflată în concurență cu Baroul Bacău AFJ, cu sediul în Bacău, str. Mihai Viteazu, nr.12, D, cu cod de inregistrare fiscală 944491, adresa site www.baroul-bacau.ro. A se vedea Anexele nr.28, 31, 33 si 37. -organizația profesională denumită Uniunea Naționala a Barourilor din Ro. -UNBR, cu sediul in București, Sector 1, Str.Nicolae Balcescu, nr.17-19, ap.9, 10, 11, inregistrată și autorizată în baza Lg. 51/1995 [31] cu codul de inregistrare fiscală 29497286, adresa site www.unbr.info, aflată în concurență cu Uniunea Națională a Barourilor din Ro., cu sediul în București, Str.Independenței, nr.5, cod de înregistrare fiscală 4315974, adresa site www.unbr.ro. A se vedea Anexele nr.32, 35 si 36. -organizația profesională denumită Baroul București, cu sediul in București, Sector 1, Str. Nicolae Bălcescu, nr.17-19, ap.10-11, înregistrată și autorizată in baza Lg. 51/1995 [31] cu codul de înregistrare fiscală 29695330, aflată in concurență cu Baroul București, cu sediul în Str. Dr. Dumitru Râureanu, nr.3 București, cu codul de înregistrare fiscală 4283155. A se vedea Anexele nr.30 si 34. Referitor la verificarea de legalitate a înregistrării, organizării și funcționării organizațiilor profesionale de apărare cu scop, obiect de activitate și denumiri identice, se 61 propune a se aprecia existența autorității de lucru judecat, prin dovezi de verificare atât de către instanțele naționale cât și de instanțele internaționale, prin Curtea Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului, dintre care enunțăm: 1)Sentința penală nr.1793/10.11.2011, definitivă, pronunțată de judecătorul Lupașcu Sergiu în dosarul nr.14088/180/2011 al Jud.Bacău, Secția Penală; A se vedea Anexa nr.29; 2) Decizia Curții Europene pentru apărarea Drepturilor Omului din 21 februarie 2012, publicată in M.Of. 610/24 august 2012, pronunțată în cauza 16294/03, SC Bartolo Prod Com SRL și Botomei c. Ro.; A se vedea Anexa nr.17; 3) Adeverința nr.10/10-01-2012, eliberată de Baroul Bacău-UNBR, depusă la Curtea Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului în cauza 16294/03, SC Bartolo Prod Com SRL și Botomei c. Ro.. A se vedea Anexa nr.17. 4) Răspunsul administrativ nr.41883/11.11.2004, emis de Ministerul Finanţelor Publice din România, în dovedirea înregistrarii şi autorizării Baroului Bacău-UNBR, în baza Lg.51/1995 [31], modificată şi completată prin Lg.255/2004, privind organizarea profesiei de avocat din România. A se vedea Anexa nr.38. 5) Actul nr.1074/21.07.2011, emis de Uniunea Naţională a Barourilor din România, cod de înregistrare fiscala 20626000, pentru realizarea autonomiei în funcţionare ca persoană juridică, a Baroului Bacău. A se vedea Anexa nr.39. 6) Actul nr.01/03.01.2012, prin care a încetat calitatea de membru al Baroului BacăuUNBR în organizaţia profesională Uniunea Naţională a Barourilor din RO., cod înregistrare fiscală 20626000 şi de afiliere în calitate de membru component la Uniunea Naţională a Barourilor din RO.-UNBR, cod înregistrare fiscală 29497286. A se vedea Anexa nr.40 7) Decizia nr.61/25.06.2012, privind înființarea sediului secundar al Uniunii Naţionale a Barourilor din RO.-UNBR, înregistrată şi autorizată cu cod de înregistrare fiscală 29497286, la sediul secundar al Baroului Bacău – UNBR, din Mun.Bacău, Str. Oituz, 33. A se vedea Anexa nr.41. 8) Decizia nr.77/10.07.2012, privind inființarea sediului secundar al Baroului BacăuUNBR, în str.Oituz, nr.33, Mun.Bacău. A se vedea Anexa nr.42. 9) Dovada de implementare a inregistrării sediului secundar al Baroului Bacău – UNBR în Mun.Bacău, Str.Oituz, nr.33. A se vedea Anexa 43. În ceea ce privește implementarea în RO. A principiului pluralismului organizațiilor profesionale de apărare, cu reprezentare la nivel județean prin barouri concurente și la nivel național prin Uninuni Naționale ale Barourilor din România concurente, domeniul de cercetare a început în anul 2004 prin inființarea în jud.Bacău a Baroului Bacău din cadrul Uniunii Naționale 62 a Barourilor din România, înregistrat fiscal cu cod de inregistrare fiscală 16655686, reprezentat prin decan Botomei Vasile, în calitate de avocat, atestat ca origine din Baroul Constituțional Român, înscris prin examen de admitere în profesia de avocat susținut în 18.02.2004, potrivit Lg.51/1995 [31], în formă inițială, mai înainte de modificarea și completarea acesteia, prin Lg.255/2004. Izvorul istoric ca tehnică și modalitate de înregistrare și înfiinţare a Baroului Bacău-UNBR, prin decan Botomei Vasile, este redat punctual în actul administrativ emis cu nr.41883/11.11.2004, de Ministerul Finanţelor Publice-Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bacau, care prevede în alineatul al doilea, ultimul subpunct, că la baza inregistrării fiscale a Baroului Bacău-UNBR, au fost avute în vedere prevederile Lg.51/1995 si ale Lg.255/2004. Prin dobândirea autonomiei persoanei juridice de tip barou, denumită Baroul Bacău din cadrul UNBR, în forma reglementată prin Actul nr.1074/21.07.2011, emis de Uniunea Naţională a Barourilor din România, structura centrala, s-au creat premisele adoptării de acte cu privire la încetarea calității de membru al Baroului Bacău-UNBR, pentru care s-a emis Actul nr.01/03.01.2012, înregistrat la structurile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice din România, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Bacău, sub nr.20794/10.01.2012. Implementarea rezultatului cercetării în domeniul pluralismului organizațiilor profesionale de apărare, cu reprezentare la nivel național, este realizată prin actele administrative emise de Baroul Bacău din cadrul Uniunii Naționale a Barourilor din România, prin Hotărârea nr.192/01.10.2011, susținută pe actul de adoptare a statutului Uniunii Naționale a Barourilor din România-UNBR, legalizat prin Biroul Notarului Public, pentru care înregistrarea și autorizarea ca persoană juridică, denumită organizație profesională reglementată prin Lg.51/1995 [31], este atestată prin codul de înregistrare fiscală nr.29497286. Astfel, tehnica de înregistrare a pluralismului organizațiilor profesionale de apărare, cu organizare la nivel național și teritorial în RO., constituie o aplicare a tezei de doctorat ce a suscitat mari controverse in domeniul justiției din RO., însă cu toate barierele intâmpinate din partea puterii judecătorești, reprezentată prin parchete și instanțe, aceasta a dobândit o finalitate prin implementarea la nivel național a cercetării aplicate.Actele administrative de înființare pentru entități de tip barou și Uniuni Naționale ale Barourilor din România au fost recunoscute iar entitățile înființate au dobândit personalitate juridice potrivit Lg.51/1995 [31], republicată. În plan național, actele de înființare au fost cercetate de legalitate prin cercetări penale inițiate de organele de conducere ale structurilor de conducere ale barourilor tradiționale, fiind dispuse soluții de neîncepere a urmării penale și de scoatere de sub urmărire penală, rămase definitive prin hotărâri judecătorești, favorabile autorului înființării. 63 În plan internațional, actele de constituire și de înființare ale Baroului Bacău și ale Uniunii Naționale a Barourilor din România-UNBR, ca rezultat al aplicării în cercetare a pluralismului organizațiilor profesionale de apărare, au fost verificate de legalitate prin Decizia Curții Europene pentru apărarea Drepturilor Omului din 21 februarie 2012, publicată in M.Of. 610/24 august 2012, pronunțată în cauza 16294/03, SC Bartolo Prod Com SRL și Botomei c. Ro., în care s-a administrat Adeverința nr.10/10-01-2012, eliberată de Baroul Bacău-UNBR, împreună cu actele de constituire ale baroului și ale Uniunii Naționale a Barourilor din România – UNBR, reprezentat prin decan și respectiv, prin președinte Botomei Vasile. În conformitate cu art.20, pct.1 si 2 din Constituția RO. [3], coroborate cu Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului [57], deciziile definitive dispuse de Curtea Europeană devin norme de drept pentru statele care au aderat la convenție. Dovada publicării cu aplicabilitate de normă de drept intern în RO, este faptul că Decizia pronunțată în cauza 16294/03 din 21 februarie 2012, a fost publicată in M.Of. 610/24 august 2012. Aplicarea practică în dreptul intern român a pluralismului organziațiilor profesionale de tip barou și UNBR, a fost posibilă ca urmare a lacunelor legislative din legea de organizare și functionare a profesiei de avocat, din care rezultă că barourile și UNBR-ul sunt denumite ca persoane juridice de interes public, ce se constituie din persoane fizice de drept privat, fără însă a specifica în vreun fel prin lege, că aceasta a avut ca obiect inființarea de persoane juridice de tip barou sau UNBR. În lipsa identificării atributelor de identificare pentru persoanele juridice la care ar fi putut face trimitere Lg.51/1995 [31], s-a creat cadrul normativ pentru ca în conformitate cu dispozițiile art.28, lit.b) și următoarele din Decretul 31/1954, aflat în vigoare la data înființării Baroului Bacău-UNBR, să se poată adopta actele constitutive prin statut autentic pentru Baroul Bacău, pentru care au fost îndeplinite toate formalitățile necesare înregistrării și autorizării ca persoană juridică reglementată ca act normativ prin Lg.51/1995 [31], modificată prin Lg.255/2004.Modificările ulterioare din legislația din dreptul intern român, prin adoptarea noului cod civil intrat în vigoare în 01.10.2011, au creat premisele constituirii Uniunii Naționale a Barourilor din România-UNBR, înființată în conformitate cu dispozițiile de reglementare din art.194 – 257 din Cap.II denumit Înființarea Persoanei Juridice. În plan comparat, în Republica Moldova organizațiile profesionale de apărare sunt într-o formă de pluralism, prin existența concomitentă atât a organizației profesionale denumită Uniunea Avocaților din Republica Moldova, care are în compunere barourile componente structurate înregistrate pe raioane, în pluralism cu Instituția Avocatului Public, care se bucură de o încredere a publicului ăn capacitatea de organizare și funcționare a actelor de apărare, prin apărătorii organizați în această instituție. 64 În același timp, spre deosebire de România, în care avocații sunt înscriși în profesie prin acte administrative emise de barouri, sub controlul UNBR ca organizație de interes public, neaflată în subordonarea niciunei instituții de stat, în Republica Moldova, licențierea avocaților se face prin acte emise de Ministerul de Justiție, care în același timp reprezintă și organul tutelar al structurilor profesionale de avocați, prin eliberarea licențelor de avocat și evidențierea acestora pe toată perioada de exercitare a activității. Teoria pluralismului organizațiilor profesionale de apărare este susținută pe prevederile următoarelor articole din Convenția Europeană [57]: – art.6.3, lit.c) : “Orice acuzat are, mai ales, dreptul să se apere el însuşi sau să fie asistat de un apărător ales de el şi, dacă nu dispune de mijloacele necesare remunerării unui apărător, să poată fi asistat gratuit de un avocat din oficiu, atunci când interesele justiţiei o cer” -art.34: “Cereri individuale: Curtea poate fi sesizată, printr-o cerere, de orice persoană fizică, organizaţie neguvernamentală sau grup de particulari care se pretind victime ale unei încălcări de către una dintre înaltele părţi contractante a drepturilor recunoscute în convenţie sau în protocoalele sale. Înaltele părţi contractante se angajează să nu împiedice prin nicio măsură exerciţiul eficace al acestui drept.” -art.14: “ Interzicerea discriminării: Exercitarea drepturilor şi libertăţilor recunoscute de prezenta convenţie trebuie să fie asigurată fără nicio deosebire bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, apartenenţă la o minoritate naţională, avere, naştere sau orice altă situaţie.” -art.17: “Interzicerea abuzului de drept: Nici o dispoziţie din prezenta convenţie nu poate fi interpretată ca autorizând un Stat, un grup sau un individ de a desfăşura o activitate sau de a îndeplini un act în scopul distrugerii drepturilor sau libertăţilor recunoscute de prezenta convenţie, sau al unei mai ample limitări a acestor drepturi şi libertăţi decât cele prevăzute de această convenţie.” -art.53: “Apărarea drepturilor omului recunoscute: Nici o dispoziţie din prezenta convenţie nu va fi interpretată ca limitând sau aducând atingere drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale care ar putea fi recunoscute conform legilor oricărei părţi contractante sau oricărei alte convenţii la care această parte contractantă este parte.” -art.1 Protocolul 1: “Protecţia proprietăţii: Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de 65 utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional. Dispoziţiile precedente nu aduc atingere dreptului Statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare reglementării folosirii bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuţii, sau a amenzilor.” -art.3 Protocolul 7: “Eroare judiciară: Atunci când o condamnare penală definitivă este ulterior anulată sau când este acordată graţierea, pentru că un fapt nou sau recent descoperit dovedeşte că s-a produs o eroare judiciară, persoana care a suferit o pedeapsă din cauza acestei condamnări este despăgubită conform legii ori practicii în vigoare în Statul respectiv, cu excepţia cazului în care se dovedeşte că nedescoperirea în timp util a faptului necunoscut îi este imputabilă în tot, sau în parte.” -art.4 Protocolul 7: “Dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori: 1. Nimeni nu poate fi urmărit sau pedepsit penal de către jurisdicţiile aceluiaşi Stat pentru săvârşirea infracţiunii pentru care a fost deja achitat sau condamnat printr-o hotărâre definitivă conform legii şi procedurii penale ale acestui Stat.” -art.1 Protocolul 12: “Interzicerea generală a discriminării: 1. Exercitarea oricărui drept prevăzut de lege trebuie să fie asigurată fără nicio discriminare bazată, în special, pe sex, pe rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, apartenenţa la o minoritate naţională, avere, naştere sau oricare altă situaţie. 2. Nimeni nu va fi discriminat de o autoritate publică pe baza oricăruia dintre motivele menţionate în pct.1.” RO.a aderat la Convenția Europeană la 20.06.1994 semnând și toate Protocoalele adiționale în timp ce RM a semnat Convenția în data de 04.05.1998, dar nu a aderat încă la Protocolul adițional nr.12/04.11.2000, cu privire la interzicerea generală a discriminării. Respectarea dreptului de egalitate in apărare și de interzicere a discriminării pe criterii de alte opinii este reglementată prin art.1 Protocolul 12 la Convenție, ratificat de Ro. la 01.08.2003. Deși în dreptul intern român se invocă in susținerea unicității organizațiilor profesionale de apărare un recurs în interesul legii, cu nr.XXVII din 2007, se constată că această normă de reglementare nu este predictibilă, deoarece nu distinge între atributele de identificare ale organizațiilor profesionale de tip barou și nici între atributele de identificare ale organizațiilor profesionale de tip Uniunea Naționala a Barourilor din Ro. Cum însă norma de drept european potrivit art.6.3, lit.c) și următoarele din Convenție și Protocoalele sale au prioritate în aplicare în raporturile de drept intern, exprimăm opinia ca indiferent de restricțiile și persecutările dispuse de unele dintre autorități în materia conservării 66 activității organizațiilor profesionale de apărare, totuși in lumina dreptului european sunt justificate înființarea, înregistrarea și autorizarea organizațiilor profesionale concurente, cu atât mai mult cu cât pluralismul organizațiilor de acest tip nu dăunează populației, ci efectiv creează o încredere mai mare a cetățeanului în puterile statului, prin neîngrădirea dreptului de a-și alege apărătorul pe care fiecare îl consideră mai apropiat de nevoile proprii, prin indepărtarea oricărei suspiciuni de natura neîncrederii în serviciile profesionale ale unui apărător impus. Cu privire la răspunderea administrativă a statului, prin garantarea dreptului la apărare prin avocaţi. Constatări pentru R.M.: a) se apreciază modalitatea de admitere in profesia de avocat care se face pe baza unui examen la care participă şi reprezentanţi din partea Ministerului de Justiţie; b) se apreciază favorabil existenţa Instituţiei Avocaţilor Publici. Recomandări pentru R.M.: să se echivaleze examenul de definitivat din avocatură cu examenul de admitere în magistratură. Constatări pentru RO.: Lg. de organizare şi exercitare a profesiei de avocat [31] în vigoare în semestrul 1 din 2010, aduce atingere dreptului garantat la apărare, ca garanţie pe care statul trebuie să o asigure în exercitarea procesului penal pentru învinuiţii sau inculpaţii care nu au posibilităţi materiale de a-şi asigura un apărător angajat, prin delegarea acestui serviciu inclusiv pentru avocatul stagiar. Având în vedere acestea, consider a fi utile pentru RO. următoarele: a) încadrarea serviciilor de asistenţă juridică, în categoria serviciilor bazate pe cerere şi ofertă; b) examenele de admitere în profesie şi definitivatul pentru avocaţii stagiari să se facă în centre universitare cu asigurarea participării reprezentanţilor din partea Ministerului de Justiţie; c) infiinţarea instituţiei avocatului public, cu organizare şi funcţionare sub control de stat, care să preia asigurarea apărărilor din oficiu, ca metodă şi mijloc de garantare al dreptului la apărare de către stat, intrucăt statul răspunde administrativ-patrimonial în relaţiile cu cetăţenii, pentru ce nu controlează, fiind condamnat prin hotărâri ale Curţii Europene A Drepturilor Omului; d) echivalarea examenului de admitere în profesia de magistrat cu examenul de admitere în profesia de avocat; e) admiterea în profesia de avocat cu scutire de examen pentru doctorii în ştiinţe juridice şi a notarilor, consilierilor juridici şi organelor de cercetare penală cu studii juridice care dovedesc o vechime de 10 ani; f) preluarea activităţii asistenţei juridice din oficiu de instituţia avocatului public cu organizarea şi funcţionarea lor sub controlul instituţiei Avocatului Poporului, reglementată prin instituţia ombudsman-ului [46] din ambele state şi g) instituirea alternativei de alegere a unui avocat din oficiu de către beneficiarul apărării.