Actiuni de avocat

Cereri de chemare in judecata, intampinari, exceptii procesuale, apeluri, recursuri

Articole din presa

Articole publicate in reviste de specialitate

Comunicate de presa

Comunicate oferite spre informare | Mass-Media

Diverse

Activitati profesionale in calitate de avocat, in functia de decan al Baroului Bacau. Scrisori de multumire, comentarii, propuneri, etc.

Propuneri de lege ferenda

Propuneri de modificare si completare a legilor, lucrare de doctorat, specialitate drept administrativ si constitutional.

Home » Actiuni de avocat, Activitati de interes public, Cele mai noi stiri

Decanul Baroului Bacau este invitat de comisia juridica din Parlamentul Romaniei

Articol publicat in data de 16/11/10 Birou de presa - Cab. av. Vasile Botomei
Decanul Baroului Bacau este invitat de comisia juridica din Parlamentul Romaniei

Obiectul invitatiei este de a sustine un proiect de modificare a legii din Romania.

„Sinteze din teza de doctor Botomei Vasile:
Universitatea de Stat din Moldova (U.S.M.)”
Tema: Răspunderea administrativă:
Aspecte practico-ştiinţifice în plan comparat – Republica Moldova şi România
Capitolul 1, secţiunea 1.6.:
Răspunderea administrativă a statului prin garantarea dreptului la apărare prin avocaţi

- – -

Constatări şi recomandări ştiinţifice

Pentru amendamente la Legea 51/1995 modificată prin Legea 255/2004

de organizare şi exercitare a profesiei de avocat din România

Autor: Decanul Baroului Bacău – Av. Dr. Botomei Vasile

Se constată că nu este elucidat pe deplin în convingerea justiţiabililor, că avocatul exercită o activitate eminamente privată, care nu se află în relaţie de subordonare în raporturile cu instituţiile statului.

Având în vedere percepţia cetăţeanului faţă de instituţia profesiei de avocat, potrivit căreia după evenimentele din 1989 şi până în 2010, se consideră în continuare a fi asimilată profesiei de magistrat, aflată în condiţiile salarizării de stat, starea de fapt care conduce la ridicarea rangului în această profesie de la nivelul organizaţiilor profesionale de drept privat la rangul şi categoria organizaţiilor profesionale din categoria profesiilor organizate în instituţii de drept public, apreciez pozitiv această percepţie a cetăţeanului faţă de avocat şi în concluzie, recomand următoarele:

1. Adoptarea unor modificări şi completări la legislaţia profesiei de avocat aflată în vigoare la nivelul anului 2010 din România, prin instituirea următoarelor forme de organizare:

a). Înfiinţarea instituţiei avocatului public, aflată sub control de stat, în care rolul de control îl are instituţia Avocatului Poporului, după caz, sub controlul Ministerului de Justiţie, ca organ al puterii executive, prin servicii asigurate în regim de monopol de avocaţi publici salarizaţi;

b). Menţinerea în vigoare a instituţiei avocatului independent, aflată în organizarea şi controlul organizaţiilor profesionale de drept privat, în condiţii de organizare şi funcţionare autonomă, pe pricipiul de pluralism al organizaţiilor profesionale de drept privat – în care să funcţioneze două sau mai multe structuri profesionale, atât la nivel naţional, cât şi la nivel judeţean, în regim de profesie liberală, pe sistem de achiziţie a serviciilor publice pe bază de cerere şi ofertă, în care dictează economia de piaţă.

Trecerea la sistemul instituţiei de avocat public, se va realiza relativ uşor, având în vedere că în avocatură există deja un segment profesional care s-a specializat pe oficii juridice, cu onorarii de la Ministerul de Justiţie.

Astfel, se va stabili un termen în care avocaţii înregistraţi fiscal la Ministerul Finanţelor Publice, indiferent de apartenenţa la organizaţia profesională la care s-au format, să aibă posibilitatea de a alege între a profesa în continuare în organizaţii profesionale de drept privat – pe bază de onorariu, cu contract prin cabinet de avocat; sau să opteze pentru înregimentarea în cadrul instituţiei avocatului public – pe bază de salariu fix reprezentat prin legea de salarizare pentru bugetari.

În acest sens, statul are de câştigat, deoarece se va bucura de un corp de avocaţi specializaţi în serviciile de asistenţă juridică din oficiu, în care cheltuielile se vor înregistra sub limitele determinate de onorariile asigurate de avocaţii din oficiu prin procedura de delegare de către barou, iar cetăţeanul va avea un câştig în sistemul juridic, prin faptul că această categorie profesională a avocaţilor publici, se va subordona unui control de stat, în care regimul de pregătire şi exigenţele profesionale vor fi raportate la nivelul profesiei de procuror sau de judecător.

Gradele profesionale ale avocaţilor publici vor fi raportate la nivelul vechimii în profesie şi a competenţei profesionale pentru instanţele în care sunt atestaţi să exercite serviciul de apărare, prin examene organizate de către instituţiile de drept public de care aparţin.

Vechimea în funcţia de avocat public se va asimila vechimii de magistrat.

Trecerea din profesia de avocat public în cea de procuror sau judecător se va putea realiza opţional, pe bază de punctaj obţinut în cadrul serviciului, în aşa fel încât, avocaţii publici care reuşesc să producă achitarea inculpaţilor trimişi în judecată de către procurori, să aibă dreptul de înlocuire în funcţia şi gradul profesional pe care le-a îndeplinit procurorul în exercitarea funcţiei de acuzare.

Menţinerea în vigoare a instituţiei avocatului independent, aflată în organizarea şi controlul organizaţiilor profesionale de drept privat, în condiţii de organizare şi funcţionare autonomă, se justifică prin crearea unui mediu concurenţial real, în care să nu existe bariere în libera circulaţie a avocaţilor între organizaţiile profesionale concurente.

Acest regim de organizare se impune a fi reglementat pe domenii de specializare, astfel încât la nivel naţional şi judeţean să se înfiinţeze şi să funcţioneze organizaţii profesionale atât ca uniuni cât şi ca barouri, pe domenii distincte de specializare cum sunt:

-         Uniunea Avocaţilor din Dreptul Familiei;

-         Uniunea Avocaţilor de Drept Civil;

-         Uniunea Avocaţilor de Drept Penal;

-         Uniunea Avocaţilor de Drept Administrativ şi Constituţional;

-         Uniunea Avocaţilor de Drept Fiscal şi Financiar-Bancar;

-         Uniunea Avocaţilor de Drept Internaţional Public;

Apartenenţa unui avocat la o uniune, nu trebuie să-l restricţioneze de a face parte şi din altă uniune, în condiţiile în care probează că este specializat şi respectă statutul, normele şi regulamentele de organizare şi funcţionare.

În adoptarea amendamente, rog a se avea în vedere că aceste concepte sunt prezentate şi susţinute din punct de vedere ştiinţifico-practic şi pentru sistemul legislativ din Republica Moldova, în cadrul  lucrărilor ştiinţifice realizate în plan comparat, astfel că preluarea conceptelor în sistemul legislativ din România constituie un pas în viitor în adoptarea de armonizări, între sistemul legislativ din România şi sistemul legislativ din Republica Moldova – vorbitori de limbă română, viitori cetăţeni ai Uniunii Europene (U.E.).

La baza acestei teorii stă istoricul comun al celor două naţiuni, cu origine în organizarea şi funcţionarea profesiei de avocat prin primul Corp de Avocaţi instituit în Ţările Române în anul 1864, de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza.

În susţinerea adoptării acestor amendamente şi recomandări de armonizare a sistemului legislativ în materia organizării şi exercitării profesiei de avocat din ţările vorbitoare de limba română, ridic următoarele întrebări:

1. Moţiunea cu caracter de Lege dispusă de Sfatul ţării din Republica Moldova (Basarabia), din 27.03.1918, rămasă neabrogată în istorie cu titlu de veşnicie, constituie izvor de drept în baza principiului că „popoarele trebuie să-şi hotărască singure soarta lor”?

2. Dacă pentru armonizarea legislaţiei din ambele state, se consideră izvor de drept istoria comună a ambelor ţări, recomand susţinerea acestor amendamente de către membri comisiilor de lucru din Parlamentul României, pentru adoptarea amendamentelor la Legea 51/1995 modificată prin Legea 255/2004 de organizare şi exercitare a profesiei de avocat din România.

Pentru susţinerea unei armonizări a sistemului legislativ din România şi Republica Moldova, rog a se adopta în cadrul lucrărilor din şedinţa comună o rezoluţie prin care să se elucideze:

- Dacă din punct de vedere juridic, este rămas în vigoare actul intrat în circuitul civil adopt cu titlul de Lege de Sfatul ţării din Rep. Moldova (Basarabia), din 27.03.1918, prin care s-a legiferat că:

Republica Moldovenească (Basarabia) în hotarele sale dinspre Prut, Nistru, Dunăre şi Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna, se uneşte cu mama sa, România”?

Autor,

Decanul Baroului Bacău – U.N.B.R.

Av. Dr. Botomei Vasile

Data: 16.11.2010

_____________

[Citeste articolul integral (in format PDF)]

Avocatul doctor Botomei Vasile in Parlamentul Romaniei

[Click pe acest titlu pentru a salva inregistrarea video a sedintei in calculatorul dvs.]